Cum se prepară ciolentul, delicioasa mâncare tradiţională evreiască. Ce ingrediente nu trebuie să lipsească
0O mâncare delicioasă şi săţioasă, numai bună pentru weekend-urile geroase de iarnă, îşi are originea în bucătăria tradiţională evreiască. Este vorba despre ciolent, cunoscut - în funcţie de zona geografică - şi ca ciulent, holent, şolet, şolent.
Deşi comunităţile evreieşti din România au dispărut în mare parte, influenţa lor asupra populaţiei majoritare persistă şi azi, iar gastronomia este unul dintre palierele unde această influenţă s-a păstrat cel mai bine. Gastronomul Mircea Groza povesteşte că a învăţat de la bunica lui, ”Florica lui Hilimon”, mai multe reţete evreieşti, deprinse de la vecinele ei din localitatea sălăjeană Hida, acolo unde comunitatea evreiască a fost foarte bine reprezentată înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Una dintre cele mai complexe astfel de reţete este ciolentul, pregătit, de obicei, pentru Sabat, atunci când în tradiţia iudaică nu se lucrează. Mâncarea era pregătită de vinerea şi pusă în cuptor peste noapte, astfel încât ea să poată fi mâncată sâmbăta.
”Pentru acest preparat este nevoie de fasolea, ouă fierte, ovăz sau arpacaş, razalăi (paste făcute în casă), ceapă, puţin usturoi şi carne - gâscă, curcan sau raţă afumată sau proaspătă, găină grasă sau viţel. Pe deasupra se pune aşa-numita chigălă, o turtă din făină albă şi făină de porumb cu ouă, mirodenii şi untură de gâscă. Pe uliţea mea din Hida, reţeta cea mai folosită conţine fasole grasă sau tărcată, razalăi, ceapă tocată, pătrunjel verde tocat, boia de ardei dulce, sare — cu grijă, că avem afumătură, piper şi carnea de porc afumată, porţionată cu os cu tot şi, măcar o dată pe an, ptişcă. Întotdeauna se face şi chigăla, despre care am mai vorbit”, spune gastronomul.
Cum se face ciolentul
Fasolea se pune la înmuiat în apă câteva ore, după care carnea, indiferent de varianta aleasă, se spală bine şi se lasă la desărat dacă este nevoie. Se pune, apoi, la fiert, într-o oală cu apă, timp de mai bne de o oră. Între timp, ceapa se toacă şi se pune la călit în puţin ulei. După ce s-a călit, se adaugă boia dulce şi fasolea înmuiată, adăugându-se treptat apa în care a fiert carnea, luată între timp de pe foc şi porţionată. Se adaugă, dacă este cazul, sare şi puţin usturoi şi se lasă să fiarbă până când fasolea este fiartă pe jumătate. Se adaugă razalăii, ouăle fierte şi se pune, se preferinţă, într-un vas de lut ars. Peste compoziţie se aşează un capac din cocă făcută din făină albă şi făină de porumb cu ouă. ”Capacul” trebuie să aibă o grosime de aproximativ doi centimetri şi trebuie lipit bine de marginile vasului, având grijă să nu iasă din el. Se pune la cuptor pentru aproximativ trei ore, la foc foarte mic.
Pe vremuri, ciolentul se făcea în cuptor de pâine
Gatronomul povesteşte că pe uliţa sa din Hida, pe vremuri, ciolentul se punea în cuptorul de pâine. Gospodinele se... asociau şi băgau vinerea la apus câte opt - zece oale de lut pline cu ciolent, care se gătea încet până sâmbătă dimineaţa. Preparatul se poate găti, însă, şi în cuptoarele moderne şi se serveşte cu murături.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
