Cum au gestionat primăriile şi Consiliul Judeţean banul public

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi a României, cei 63 de ordonatori de credite din Sălaj – primării, şcoli, Consiliul Judeţean – verificaţi anul trecut de auditorii instituţiei – au fost depistate cu venituri suplimentare stabilite de peste 4 milioane de lei, prejudicii produse în cuantum de peste 5,5 milioane de lei şi abateri financiar – contabile în valoare de aproape 30 de milioane de lei.

La Consiliul Judeţean Sălaj, veniturile suplimentare care ar fi trebuit încasate în 2012 au fost calculate la 772.000 de lei. Prejudiciile constatate au fost de 583.000 de lei, iar valoarea abaterilor financiar – contabile, de 7.735.000 de lei. Dacă primele două categorii de nereguli au fost depistate în activitatea proprie a instituţiei, cea de-a treia categorie este dominată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu abateri în contabilitate de aproape 3 milioane de lei, şi de Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Şimleu Silvaniei, cu peste 1,7 milioane de lei. Csoka Tiberiu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, ne-a explicat că aceste abateri financiar – contabile sunt date, de fapt, de înregistrarea cu întârziere în contabilitate a reevaluării unor clădiri sau drumuri în urma unor lucrări de construcţii ori reparaţii capitale. „Instituţiile publice nu plătesc impozit pe clădiri, de aceea poate se consideră că această reevaluare nu este atât de obligatorie şi de urgentă ca la privaţi”, susţine vicepreşedintele. În privinţa prejudiciului, Csoka spune că majoritatea este produs în zona drumurilor judeţene, prin decontări de lucrări neefectuate încă.

Primăria Municipiului Zalău apare în raport cu venituri suplimentare calculate la 329.000 de lei, prejudicii – de 286.000 de lei şi abateri financiar – contabile de 6.892.000 de lei. Potrivit informaţiilor primite de la directorul economic al Primăriei, Mariana Cuibuş, suma identificată la capitolul venituri suplimentare este compusă din  suma  de  88,65 mii lei,venituri  suplimentare rezultate  din  contracte  de  închieriere  ale  terenurilor  pentru  căi  de  accces, 11,91 mii lei, impozit  pe  teren  datorat  din  contractele  de  asocier, 108,92  mii  lei, penalităţi de  intârziere  rezultate  din  neîndeplinirea  unui  contract  de  execuţie  lucrări  de  investiţii şi 104,52  mii lei  reprezintă  diferenţa  impozite  şi  taxe  pentru  anumite  categorii   de  bunuri  impozabile.

În privinţa prejudiciilor, directorul economic spune că acestea ar fi de 83 mii lei,  din  care 57,76 mii lei  reprezintă  servicii  facturate   în  plus,  rezultate   din  interpretarea  eronată  a  contractului  de  prestări  servicii  de  către   Poşta  Română  pentru   încasarea   impozitelor  şi  taxelor   locale, la  această dată Primăria fiind  în  proces pentru  recuperarea  sumei, plus încă 25.3  mii  lei,  reprezentând  alte  servicii  facturate  şi  decontate  în  plus  din  situaţi  de  lucrări,  sumă  recuperată  la  aceasta  dată.

În privinţa abaterilor  financiar – contabile, reprezentanta Primăriei spune că ele se cifrează la 6.402 mii  lei,   din  care 5.521,5 mii lei  reprezintă  sumele  datorate  bugetului  local  de  către  societăţi  comerciale   aflate  în  stare  de  insolventa  şi  care  potrivit  legii se  evidenţiază  în conturile de 464  "Creanţe  ale  bugetului  local " şi  nu  în  conturi  în  afara  bilanţului respectiv  în  contul 8058 " Creanţe  fiscale  pentru  care  se  declarat  starea  de  insolvabilitate  a  debitorului "   cum  au  fost  prezentate  în  raportul  de  control . „Suma  de 5.521.5  mii  lei  a fost, însă, evidenţiată  corect  de  către  Primăria  Municipiului  Zalău,  pe  conturi  de  464 -  Creanţe - şi  normal  nu  ar  trebui  să  apară  în  situaţia  prezentată  de  Curtea  de  Conturi,  aspect  precizat  şi  în  Procesul  verbal  al  Curţii  de  Conturi   din  17 ianuarie  2014,  cu  ocazia  verificări  realizării  măsurilor  dispuse  prin  Decizia 16/30.07.2013”, precizează Cuibuş.

Restul „abaterilor” este reprezentat de suma  de 187  mii lei, venituri   din  vânzarea  unui  bun  înregistrat   eronat  de  două  ori, 118  mii, rate  vânzări de  locuinţe  evidenţiate  eronat  în  conturi  de  urmarire  a  încasări  ratelor, 41,24  mii lei, creanţe  aflate  în  litigii  şi  neevidenţiate  în  conturi  analitice, 78,58  mii  lei, nemajorarea  valorii   contabile a unui   mijloc   fix  cu  valoarea  lucrari  de  reparaţii, 219,39  mii  lei  reprezintă  valoarea  unui  teren  identificat  si  neînregistrat  la  data  obţinerii  CF, iar 236,27 reprezintă  diferenţa  la  calcularea  unor  impozite  şi  taxe  neînregistrate  în  contabilitate. „Menţionăm  că  aceste  abateri  financiar  contabile  nu  au   determinat  producerea  de  prejudicii”, completează Mariana Cuibuş.

Dintre comune, cele mai mari abateri au fost constatate la Zalha, unde cele financiar – contabile au fost de aproape 2 milioane de lei, Plopiş, unde au fost stabilite venituri suplimentare de 1.470.000 de lei, şi Crasna, unde doar prejudiciul însumează 1.284.000 de lei.