Tradiţia s-a născut la ţară. Cum au petrecut în Vinerea Mare localnicii din Şuletea

Aşa cum tradiţia populară este nelipsită în Ajunul Paştelui de oul încondeiat, la fel şi căminul cultural  „Virgil Caraivan” cât şi biblioteca comunală cu acelaşi nume, s-au bucurat de prezenţa unei expoziţii de icoanE pe sticlă cât şi a unui atelier de ou încondeiat.

Ca în fiecare an, în vinerea mare, meşterul popular bârlădean Dan Horgan, a încântat sub vraja poveştilor, a legendelor şi tradiţiilor legate de oul încondeiat, auditoriu prezent în foaierul căminului cultural, condus de Silviu Popa. Atât cei mari, cât şi cei mici, au privit fascinaţi cum dintr-un banal ou de găină, apar simboluri însoţite de o explicaţie ce a avut darul de a edifica participanţii la atelier, în tehnicile oului încondeiat.

Această manifestare a fost una inedită deoarece împreună cu meşterul popular, a fost prezentă şi o elevă, membră a cercului de artă populară de la Clubul Copiilor „Spiru Haret” Bârlad, în persoana Elenei Maria Cordun. Motivele cu care   s-au încondeiat ouăle au fost arhaice, acele motive ce se regăsesc încrustate  pe majoritatea obiectelor din casa ţărănească: fierul plugului, grebla, hârleţul, vârtelniţa, discul solar, coarnele berbecului, talpa gâştii, creasta cocoşului, calea rătăcită, voluta, meandrul.  

„Timp de trei ore, fiecare copil dar şi adult, au putut să încerce pe viu încondeierea unui ou, nu cu chişiţa, ci cu carioca. Chiar dacă acţiunea nu s-a desfăşurat în joia mare şi chiar dacă satele din zona Vasluiului nu au fost bogate în tradiţii de ou încondeiat, totuşi încercăm prin orice mijloc să aducem în atenţia celor prezenţi la astfel de manifestări, că suntem un popor şi o ţară bogată în astfel de tradiţii şi pentru a nu ne pierde identitatea, ar trebui păstrate vii în amintirea noastră dar şi în suflete. Aceleaşi tradiţii le putem spune şi despre icoană. Nu se poate, când vorbim despre tradiţii pascale, să nu amintim şi de icoană. Mai precis icoana pe sticlă, pictată de către ţărani pentru ţărani. Icoana pe sticlă, care la noi în zona Tutovei nu are o tradiţie, ca şi oul încondeiat, ajunsă pe plaiurile moldave prin colportorii ce făceau legătura dintre Transilvania şi Moldova. Această icoană, de o simplitate debordantă, farmecă la fel ca acum două sute de ani ochiul şi inima românilor si nu numai”, a spus meşterul popular Dan Horgan.

„Tradiţia oului încondeiat m-a fascinat de prima data, de când am avut onoarea, bucuria şi cinstea de a-l cunoaşte pe domnul profesor Dan Horgan. Am fost vrăjită de ce legendă poate fi în spatele unui ou încondeiat, acelor câteva linii, linii ce de fapt conţin o adevărată povestire. Această povestire mi-a plăcut să o învăţ şi la rândul meu să o pot duce mai departe, spre a face cunoscută această artă făcută de ţărani cu drag, cu migală şi cu multă tragere de inimă”, a spus eleva Elena Maria Cordun.

„Precum veşnicia s-a născut la sat, ca director de cămin cultural, îmi doresc ca aceste tradiţii frumoase să rămână în sufletul nostru şi să fie promovate tocmai în arealul în care s-au născut. De aceea doresc prin orice modalitate promovarea meşteşugurilor populare autentice. Profesorul, meşterul popular, cat şi prietenul meu Dan Horgan, a răspuns întotdeauna pozitiv la invitaţiile mele şi astăzi ne bucurăm, toţi cei aflaţi prezenţi la această manifestare-atelier, că am putut cădea sub minunata vrajă a oului încondeiat”, a declarat Silviu Popa, directorul Căminului Cultural „Virgil Caraivan” Şuletea.