„Moldoveanul strică şandramaua când se supără, dar dă adălmaş când se bucură“. Lista cuvintelor moldoveneşti greu de înţeles de către românii din alte zone
0Graiul dulce al moldovenilor este plin de cuvinte şi expresii pe care românii din alte regiuni nu le înţeleg şi se amuză copios pe seama lor.
Particularităţi fonetice şi lexicale, specifice graiului moldovenesc, au ajuns frecvent sursa unor bancuri care ironizează moldovenii, însă lingviştii susţin că limba lată a moldovenilor este cea mai curată din punct de vedere gramatical.
”Adevărul” vă propune astăzi cuvinte şi expresii încă folosite în satele din regiunea Moldovei, pe care ai toate şansele să nu le înţelegi dacă nu eşti din zonă.
1. A se tologi - a se odihni, a se culca
Moldoveanul nu odihneşte atunci când este obosit, el se tologeşte.
2. A strica şandramaua - a rupe prietenia
Atunci când nu mai este prieten cu cineva, moldoveanul strică şandramaua.
3. A hierbe - a fierbe
În Moldova, mâncarea nu se fierbe, se hierbe, iar carnea nu se tranşează, ci se cenătuieşte
4. A disfăca - a curăţa/ culege porumbul
Harnici din fire, moldovenii nu culeg porumbul, ei îl desfacă. În funcţie de zonă, a disfăca se foloseşte şi atunci când se curăţă boabele de pe ştiulete.
5. Coşăr - hambar
Cules de pe câmp, porumbul din Moldova se pune în coşăr, nu în hambar.
6. Coştereaţă - coteţ pentru păsări/ a râni- a curăţa gunoiul din grajd
În gospodărie, moldovenii sunt de neîntrecut. Ei ţin păsările în coştereaţă, iar în grajd rânesc.
7. A strânge Dumnezeu - a muri
Moldoveanul nu moare niciodată, pe el îl strânge Dumnezeu.
8. Adălmaş - băutură oferită după încheierea unei tranzacţii
Atunci când are un motiv de bucurie, un succes, moldoveanul este bun de adălmaş. Oficial, însă, în DOOM, termenul este aldămaş.
9. A sta ghinişor - a fi cuminte
Copiii din Moldova nu sunt cuminţi, ei stau ghinişor.
10. Chişleagul şi frecăţeii
Iaurtul făcut în casă de gospodinele din Moldova sau ”laptele prins” se numeşte chişleag, iar tăi(e)ţeii de casă ”frecăţei”.
Mai puteţi citi:
De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor