Misterul piramidei-mormânt din Bârlad. Vandalizat în comunism, a fost restaurat de o asociaţie secretă cu o sumă fabuloasă
0
Construit în 1911, monumentul funerar în formă de piramidă din cimitirul Eternitatea Bârlad este plin de istorie, adevăruri şi legende. Acolo este îngropat un fost prim-ministru al Principatelor Unite şi cei trei copii ai săi.
În mijlocul cimitirului Eternitatea din Bârlad, cimitir construit în 1875, la dreapta faţă de vechea capelă se află un monument funerar ieşit din tipare care atrage privirea şi stârneşte curiozitatea.
O piramidă placată cu marmură albă are în vârf o cruce. Interiorul piramidei este pavat cu marmură albă şi neagră în forma unei table de şah, iar pe un postament se află bustul unui fost politician român: Manolache Kostaki Epureanu (1820-1880).
Acest fost mare om politic al României a fost numit de patru ori prim-ministru, fiind un apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza şi al princepelui Carol I.
Vandalizat în perioada comunistă
Monumentul original a fost vandalizat în repetate rânduri şi a revenit la maiestuozitatea originală după ce a trecut printr-un proces de restaurare în 2012, după fotografii păstrate de istorici. Se ştie că în 1984 a dispărut bustul lui M. K. Epureanu de pe postament după ce, cu vreo 30 de ani înainte, au fost smulse plăcile de marmură de pe piramidă. Restaurarea a fost realizată prin Asociaţia „M. K. Epureanu”, organizaţie nonguvernamentală înregistrată la Judecătoria Bârlad.
Este păstrat secret numele fondatorilor. Pe 27 octombrie 2012, în prezenţa unui public numeros (aproximativ 70 de persoane), a avut loc sfinţirea piramidei. Dincolo de câteva personalităţi locale, istorici şi politicieni, s-au aflat, spun martorii, nume sonore ale francmasoneriei actuale. Restaurarea mormântului a fost foarte costisitoare, o sumă care ar echivala cu preţul unui apartament din oraş.
Explicaţia pentru forma ciudată a mormântului a oferit-o prof. Elena Monu, preşedintele Academiei Bârlădene, a cărei lucrare de doctorat a constat în studiul vechii familii boiereşti a Costăcheştilor.
„Suntem siguri, fiind suficiente izvoare care să ateste, că nepoţii marelui om de stat au comandat monumentul în formă de piramidă deoarece ştiau că bunicul lor, Manolache Kostaki Epureanu, la fel ca alţi unionişti şi patrioţi români, fusese în tinereţe francmason. Se ştie că piramida şi tabla de şah sunt simboluri ale Francmasoneriei” , prof. dr. Elena Monu
Ultimul descendent al familiei, o nepoată a marelui politician şi patriot român, s-a stins din viaţă în 2004 la Paris şi a fost îngropată în Anglia.
Conform documentelor descoperite de prof. Elena Monu, respectiv în Lista morţilor de la Schlangenberg (în traducere Baia Şarpelui) care cuprinde date personale ale morţilor, Manolache Kostaki Epureanu s-a născut la Bârlad în 1820 şi a murit la Schlangenberg în în 1880.
Fiind măcinat de boală, Epureanu a primit prescripţia medicilor de a se trata în acea staţiune, actualmente o suburbie a oraşului Frankfurt de pe Main. Acolo s-a stins din viaţă şi familia a făcut eforturi considerabile la acea vreme pentru a-i aduce trupul neînsufleţit în România cu un vagon mortuar. Iniţial au vrut să-l înmormânteze la Epureni (localitate aflată la câţiva kilometri de Bârlad) unde aveau conacul şi biserica familiei, dar şi domenii întinse. La insistenţa elitei bârlădene de la acea vreme, familia a fost convinsă să-l înmormânteze în cimitirul Eternitatea Bârlad.
Mormântul unui tată şi al celor trei copii ai săi
Câţiva ani mai târziu, în 1894, moare unicul fiu al lui M. K. Epureanu, Ioan. Acesta va fi înmormântat alături de tatăl său.
Imagini de la dezvelirea monumentului restaurat de asociaţia secretă FOTO Barlad online
În octombrie 1902 se stinge din viaţă şi fiica cea mică a fostului prim-ministru, Elena (devenită prin căsătorie principesa Bibescu), pianistă celebră care, în salonul pe care îl avea la Paris, l-a lansat pe George Enescu când acesta avea doar 17 ani. Principesa Bibescu va fi înmormântată tot la Bârlad, alături de tatăl şi fratele ei.
Cei doi copii ai Elenei Bibescu (fostă Kostaki Epureanu), Emanoil şi Anton, au fost cei care au comandat monumentul funerar în formă de piramidă. Bustul bunicului lor aflat pe postamentul din interiorul piramidei a fost realizat de sculptorul francez Charles Jacqout. Cu o frumoasă caligrafie, pe postament a fost scris numele celor trei defuncţi.
Monumentul funerar a fost finalizat şi sfinţit în 1911 când s-a stins din viaţă şi fiica cea mare a lui M. K. Epureanu, Ecaterina. Aşa se explică de ce numele acesteia a fost inscripţionat cu alte caractere sub numele celorlalţi membri ai familiei.
Premier al Guvernului „Cloşca cu puii de aur”
M.K. Epureanu a făcut parte din una din cele cinci ramuri ale familiei Costăcheştilor din Moldova, neam nobil cu origini încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare. În scurta viaţă pe care a avut-o a purtat o bogată activitate politică. A participat alături de alţi 12 patroţi la Iaşi, la Revoluţia de la 1848, unde a fost arestat şi exilat în Turcia. Nu a stat în exil deoarece s-a eliberat şi a fugit cu o barcă la Brăila. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj (mai 1848). A ajucat un rol deosebit de important în realizarea Unirii Principatelor. Astfel, Al. I. Cuza l-a numit prim-ministru al Guvernului de la Iaşi (1859). Apoi, în anul următor, la 1860, l-a numit prim-ministru al Guvernului de la Bucureşti. Fiind un apropiat al principelui Carol I, l-a numit pe Epureanu prim-ministru al României în 1870 în Guvernul numit „Cloşca cu puii de aur”. Pentru a patra oară a fost numit prim-ministru în perioada aprilie-iulie 1864.
În Bârlad există un bulevard şi o şcoală cu numele Manolache Costache Epureanu, ca omagiu al acestui fiu al oraşului.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
