Doctorii-ciocli ne îngroapă copiii pe patul de spital. Cum au îngenuncheat sistemul medical din România corupţii costumaţi în halate albe
0
Sistemul medical din România produce cu o frecvenţă înspăimântătoare cazuri revoltătoare, de pacienţi trataţi superficial, care ajung „să moară cu zile” în spitale. Medicii judecaţi pentru luare de mită sau pentru malpraxis reprezintă, însă, în mod inexplicabil, excepţii.
Secţia de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui a fost transformată de câţiva medici într-un veritabil SRL. Internări fictive, diagnostice false şi intervenţii făcute în mod clandestin reprezintă baza schemei care le-a adus ginecologilor profituri ilicite uriaşe în ultimii ani. Concluziile aparţin procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, care desfăşoară de câteva luni o anchetă extinsă la spitalul groazei din Vaslui.
Conform legislaţiei româneşti, întreruperile de sarcină sau operaţiile de cezariană efectuate la cerere sunt taxate în spitalele publice, atâta vreme cât nu reprezintă urgenţe medicale. Procurorii au consemnat că la spitalul vasluian au fost înregistrate oficial în scripte 243 de întreruperi de sarcină pe tot parcursul anului 2014.
În dreptul fiecărei intervenţii a fost precizat fie „avort spontan“ sau „sarcină oprită în evoluţie“, ambele situaţii beneficiind însă de statutul de urgenţă medicală. Anchetatorii susţin că datele sunt falsificate grosolan. Comparativ, la Spitalul Municipal „Elena Beldiman“ din Bârlad, a doua unitate sanitara din judetul Vaslui, ca şi număr de paturi, sunt înscrise în registre 590 de avorturi în 2014, toate efectuate la cerere şi taxate cu câte 100 de lei, bani intraţi în bugetul unităţii medicale.
Primele chitanţe pentru avort, în ziua descinderilor
La Spitalul de Urgenţă Vaslui, taxa pentru întrerupere de sarcină a fost, până în februarie 2015, de 130 de lei, însă de ani de zile nu a fost tăiată nicio chitanţă. Primii bani au fost la un pas să intre oficial în contabilitate pe data de 9 februarie 2015. Atunci, medicul ginecolog Doina Andrei a fost informată de colegi că în spital au descins ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA).
Doina Andrei (stânga) şi Simona Botez (dreapta), medicii ginecologi care au pus la cale un SRL în toată regula la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, o unitate medicală modernizată cu bani grei de statul român FOTO Adevărul
La momentul respectiv, doctoriţa tocmai termina o întrerupere de sarcină şi se pregătea de o a doua. Speriată că va fi găsită cu banii de şpagă la percheziţie, a trimis în grabă o asistentă să completeze două chitanţe de câte 150 de lei. Chitanţele au fost însă lăsate în chitanţier, care nici măcar nu era ştampilat, nefiind folosit, şi nici nu au fost semnate de cele două paciente, care nu figurau internate in spital.
Avorturile ilegale, o practică comună la Vaslui
De altfel, afirmă procurorii, ginecologii inculpaţi şi-au făcut o practică în a efectua avorturi neînregistrate în documentele medicale. Erau trecute în acte doar întreruperile de sarcină care presupuneau riscuri, avorturi provocate în prealabil cu medicamente.
„Sistemul sanitar este perceput de opinia publică ca fiind unul profund corupt, fiind de notorietate că pentru a primi îngrijiri medicale, în sistemul de sănătate public finanţat din banii populaţiei, este necesar a fi dat o sumă de bani sau produse pentru stimularea personalului medical care doar în aceste condiţii îşi va îndeplini în mod corespunzător atribuţiile de serviciu. Modificarea registrelor medicale şi întocmirea de acte medicale false, fără a avea corespondent în realitatea faptică, reprezintă un mod de lucru al inculpatelor“, a precizat Irina Perjoiu, procurorul de caz.
Descoperirile au apărut în contextul în care medicii Doina Andrei şi Simona Botez au fost arestaţi la jumătatea lunii februarie pentru luare de mită. Un al treilea ginecolog din spital, Adrian Tănăsescu, este cercetat în stare de libertate.
Din totalul de 243 de avorturi înregistrate anul trecut la Spitalul din Vaslui, 158 au fost efectuate de cei trei medici ginecologi acuzati de coruptie, în condiţiile în care nouă ginecologi lucrează, în total, în secţie. Doina Andrei se află în top, cu 77 de avorturi efectuate, Simona Botez are 55, iar Adrian Tănăsescu 26.
S-a creat un prejudiciu spitalului
„Din punct de vedere moral, mi se pare normal să nu fie înregistrat niciun avort la cerere, însă din punct de vedere al activităţii spitaliceşti consider că s-a adus un prejudiciu spitalului, pentru că s-ar fi putut realiza nişte venituri proprii, aşa cum se întâmplă în cadrul altor secţii ale spitalului. Eu ca şi manager nu pot interveni în actul medical, sunt întradevăr medici care nu realizează întreruperi de sarcină la cerere de ani de zile, din motive religioase. În urma controlului efectuat recent de Ministerul Sănătăţii vom fi mai atenţi cu privire la modul în care se asigură veniturile proprii, inclusiv cele de pe Secţia Obstetrică Ginecologie.“, a precizat Ana Rinder, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă.
Procurorii au mai certificat că avorturile erau taxate cu o şpagă cuprinsă între 150 şi 1.500 şi că ginecologii operau în mod frecvent sarcini de peste 14 săptămâni, fapt ilegal conform legislaţiei. Cea mai tânără pacientă căreia i-a fost provocat un avort avea doar 14 ani, iar sarcina aproape 17 săptămâni.
Cum erau transformate avorturile în urgenţe
În cazul gravidelor cu sarcini mai mari de 14 săptămâni, medicii incriminaţi îşi luau măsuri de precauţie, pentru a crea aparenţele legalităţii actului medical efectuat. La pacientele care le inspirau încredere, cele două le ofereau pastile care să le provoace avortul, recomandându-le exact cum să procedeze. Astfel, pacientelor li se recomanda ca în momentul în care începeau să aibă dureri şi hemoragie să solicite intervenţia ambulanţei, fără a spune că au luat medicamentele respective, iar circuitul se păstra aparenţele legalităţii. Nu mai puţin de 49 de femei au formulat denunţuri împotriva celor trei medici ginecologi, recordul fiind deţinut tot de Doina Andrei care este acuzată de nu mai puţin de 25 de infracţiuni de luare de mită.
„Din punct de vedere moral, mi se pare normal să nu fie înregistrat niciun avort la cerere, însă din punct de vedere al activităţii spitaliceşti consider că s-a adus un prejudiciu spitalului, pentru că s-ar fi putut realiza nişte venituri proprii, aşa cum se întâmplă în cadrul altor secţii ale spitalului.“, a precizat Ana Rinder, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui.
35% din naşterile de la Vaslui, prin cezariană
Din totalul de 1.280 de naşteri înregistrate anul trecut la spitalul din Vaslui, 452 - adică peste 35%, au fost prin cezariană, cu aproape 10% peste media naţională.
În 2014, în baza recomandărilor Ministerului Sănătăţii, Consiliul de Administraţie al spitalului vasluian a stabilit o taxă de 500 de lei pentru operaţiile de cezariană efectuate la cererea pacientelor, fiind de notorietate că multe dintre gravide optează pentru această variantă de frica durerilor de naştere.
Toţi doctorii ginecologi din cadrul Secţiei Obstetrică Ginecologie Vaslui s-au revoltat şi nu au fost de acord, susţinând că nu există cezariană la cerere.
În faţa refuzului categoric, conducerea spitalului vasluian a retras taxa pentru cezariană, nefiind consemnată în documente nicio cezariană la cererea pacientei.
Medicii refuză să mai facă avorturi
După descinderea procurorilor, medicii ginecologi de la spitalul din Vaslui refuză să mai efectueze avorturi. După 9 februarie au mai fost înregistrate doar 26 de întreruperi de sarcină la paciente cu probleme medicale reale, care au necesitat internarea în spital. Pe lângă refuzul medicilor de a mai face avorturi, Consiliul de Administraţie a Spitalului a dispus majorarea taxei de avort de la 130 lei, la 280, adică aproape cât şi în sistemul privat, unde tarifele pentru o întrerupere de sarcină încep de la 300 lei.
Măsuri scandaloase după moartea unui copil de 8 ani diagnosticat greşit
Peste 100 persoane au protestat miercuri, 22 aprilie, în faţa Spitalului Municipal Curtea de Argeş împotriva deficienţelor sistemului sanitar şi a medicilor care nu şi-au facut datoria în cazul copilului de 8 ani, mort la o zi după ce a fost greşit diagnosticat cu enterocolită, deşi, potrivit autopsiei, băiatul avea o puternică infecţie la plămâni.
Cu fotografia lui Andrei (foto jos) în mâini, cei peste 100 de participanţi la mitingul iniţiat pe reţeaua de socializare Facebook şi organizat miercuri la intrarea în Spitalul Municipal Curtea de Argeş, au ţinut să atragă atenţia asupra deficienţelor sistemului sanitar şI asupra necesităţii ca astfel de nenorociri cauzate de incompetenţă, nepăsare şi iresponsabilitate să nu se mai repete.
”Copilul a murit cu zile. I s-a pus un diagnostic total greşit, dar în afară de asta, a fost omorât de ignoranţa, indiferenţa cu care a fost tratat şi nepăsarea faţă de semeni. A fost omorat de incompetenţă, de un sistem bolnav şi putred, de nepăsare”, a scris Corneliu Ion Turcu, unchiul copilului pe pagina de iniţiere a marşului organizat miercuri în faţa Spitalului Curtea de Argeş.
Tot miercuri, Direcţia de Sănătate Publică Argeş a făcut publice primele rezultate ale anchetei desfăşurate la Spitalul Municipal Cutea de Argeş în urma căreia unitatea a fost amendată cu 10.000 de lei. Concluziile DSP argeş arată că medicii Sanda Cernat şi Tomiţă Perju au greşit când au refuzat transferul copilului.
“Era vorba despre o boală infecţioasă, iar pacientul trebuia transferat la un spital de specialitate. Spitalul Municipal Curtea de Argeş a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor legale cu privire la managementul de caz şi nerespectarea măsurilor cu privire la transferul pacienţilor cu boli infecţioase către unităţi de specialitate, iar cei doi medici pediatri care au acordat asistenţă medicală şi au urmărit evoluţia pacientului sunt suspendaţi pe toată perioada cercetărilor. Ancheta noastră continuă, însă, în paralel a început şi o anchetă a Colegiului Medicilor Argeş, singurul care poate decide dacă cei doi vor fi sancţionaţI sau nu”, a declarat, pentru Adevărul, Sorina Honţaru, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş.
Andrei Bogdan Turcu va fi înmormântat joi, 23 aprilie
Reamintim că băiatul, în vârsă de nici 8 ani, a murit sâmbătă la Spitalul Municipal Curtea de Argeş. Copilul fusese internat în urmă cu o zi, când a ajuns la Camera de Primiri Urgenţe cu stări de vomă şi diaree. Medicii l-au consultat şi diagnosticat cu enterocolită acută, după care au decis internarea lui la secţia de pediatrie, instituindu-i tratament cu antibiotic, fără să-i facă analize, pe motiv că laboratorul funcţionează numai câteva ore dimineaţa. Când starea copilului s-a agravat, mama băiatului a cerut ca fiul său să fie transferat la Spitalul Judeţean de la Piteşti sau trimis la o unitate spitalicească din capitală.
Medicii au refuzat transferal, iar copilul a murit în braţele mamei, implorând-o, cu ultimele sale puteri, să-l ajute. La demararea anchetei DSP, medicul Sanda Cernat a afirmat că a pus diagnosticul în baza examenului clinic şi a explicat că, dacă ar fi existat indicii că starea copilului este gravă, ar fi decis imediat transferul la o altă unitate medicală. Numai că, din punctul său de vedere, aceste indicii n-ar fi existat.
Familia lui Andrei a depus plângere penală la Parchet împotriva cadrelor medicale pe care le acuză de omor din culpă şi neglijenţă în serviciu. Între timp, rezultatele autopsiei au făcut un pic de lumină în acest caz: copilul, greşit diagnosticat cu enterocolită acută, suferea de o puternică infecţie la plămâni şi inimă, iar o simplă radiografie, de care însă n-a avut parte, ar fi putut face diferenţa între viaţă şi moarte.
"Au fost constatate anumite deficienţe în acordarea asistenţei medicale. Dacă ar fi fost evitate, pacientul ar fi avut şanse. Nu pot declara mai mult, fiind vorba despre un dosar penal ", a precizat doctorul Dan Manu, Şeful Serviciului de Medicină Legală (SML) Argeş.
Alexandra, o fetiţă de 4 ani din Huşi, a sfârşit asemenea lui Andrei la Curtea de Argeş
Un alt deces cauzat de superficialitatea medicilor s-a produs pe 4 octombrie 2014. O fetiţă de 4 ani din localitatea vasluiană Buneşti Avereşti a murit la 45 de minute după internarea în Spitalul Municipal Huşi.
O banală laringită cu care a fost diagnostică a fost tratată cu o injecţie cu ampicilină. Fetiţa a murit din cauza faptului că medicii i-au administrat antibioticul fără a o testa antialergic în prealabil.
Bunica fetiţei, cea care a însoţit-o la spital (mama rămânând acasă cu frăţiorul de două luni) spune că medicul de gardă, trezit din somn, “nici măcar nu s-a uitat în gâtul copilului sau să-l asculte cu stetoscopul”.
“Nimeni nu ne va aduce copilul înapoi, dar vrem ca aceste tragedii să nu se mai întâmple. Câte astfel de cazuri trebuie să se întâmple în spitale pentru ca aceşti oameni să îşi facă meseria pe care singuri şi-au ales-o? Câţi copii trebuie să se prăpădească pentru ca doctorii să nu se mai simtă deranjaţi că ajungi noaptea la spital?”, sunt întrebările dramatice la care familia Daniel şi Cerasela Bedregheanu din satul Plopi, comuna Buneşti Avereşti, aşteaptă răspunsul.
Cum mor bătrânii în spitalele din România
Ioana Caloian (foto stânga), o bunică de 83 de ani din Brăila, a murit de hipotermie la marginea oraşului Braşov, pe data de 7 martie, după ce medicii de la „Tractorul“, o unitate a spitalului de urgenţă local, au lăsat-o să plece acasă în halat şi papuci de unică folosinţă.
A ajuns la spital cu probleme respiratorii în seara zilei de 6 martie, iar a doua zi a cerut să plece acasă, la rudele din Braşov pe care venise să le viziteze. Şocant este că doctorul care i-a semnat externarea îi ţinea ilegal locul medicului de gardă (plecat din sputal fără să anunţe superiorii). În plus, acests nici măcar nu era angajat al spitalului, ci doar o cunoştinţă a doctorului de gardă. Uletrior semnării biletului de externare, niciun apropiat al bătrânei n-a fost informat să-i aducă haine de stradă. Necunoscând oraşul, femeia s-a rătăcit şi a fost găsită moartă la trei kilometri de spital, în seara zilei de 8 martie.
O zi mai târziu, la 250 de kilometri distanţă, s-a petrecut o dramă aproape identică. Gheorghe Covaliuc, un bătrân de 84 de ani din comuna vasluiană Bogdăneşti, a murit la 40 de minute după ce a fost externat din Spitalul „Elena Beldiman“ Bârlad. Pe 9 martie, bărbatul a fost preluat de Ambulanţă din cabinetul medicului de familie şi dus la Urgenţe cu suspiciunea de pneumonie. I s-au făcut mai multe analize, care au confirmat diagnosticul iniţial, i s-a dat un tratament şi a fost trimis acasă, medicii considerând că poate duce boala pe picioare.
Bătrânul a încercat să traverseze pe jos oraşul, neavând bani de transport, pentru a ajunge la o altă clinică medicală, unde fiul său urma un tratament pentru o boală cronică de rinichi. Urmau să plece împreună spre localitatea natală. A murit în stradă, la trei kilometri de spital, iar necropsia a arătat că organismul i-a cedat din cauza unei cardiopatii ischemice, deşi în setul de analize de la spital a figurat şi o electrocardiogramă.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
