Cum au reuşit americanii să scoată din lumea lor copiii de la polul sărăciei
0
INTEGRARE Un grup de specialişti din Bârlad, judeţul Vaslui, instruiţi de terapeuţi americani, reuşeşte în fiecare an să includă în învăţământul de masă câte doi până la cinci copii cu autism, după sute de ore de terapie
Maria, o fetiţă de 8 ani din Vaslui, diagnosticată cu autism, a intrat în această toamnă în clasa I, alături de copii sănătoşi. Acest lucru părea de neconceput acum patru ani, când a fost inclusă în programul Centrului de Terapie ABA (Analiza Comportamentală Aplicată) din Bârlad, realizat cu sprijinul fundaţiei americane „Christi’s Outreach“. În primii doi ani, părinţii Mariei s-au mutat într-o locuinţă închiriată în Bârlad pentru a avea acces la terapie, iar următorii doi ani au făcut naveta zilnic, peste 100 de kilometri. După patru ani de terapie, fetiţa a fost inclusă în sistemul de învăţământ de masă.
„Când am adus-o prima dată la terapie nu scotea niciun cuvânt, nu stătea pe scăunel sau pe oliţă. Diagnosticul a căzut ca un trăsnet. Mi s-a explicat ce înseamnă autismul, mi s-a spus că poate fi recuperată în proporţie de 85% cu foarte multă terapie ABA. Transformarea e radicală: citeşte, cântă şi se joacă alături de alţi copii. Dar nu va fi niciodată un copil ca ceilalţi. Mai am un băieţel sănătos, de 2 ani şi jumătate. M-am rugat la Dumnezeu să-mi dea un copil sănătos sau să nu mi-l mai dea deloc“, a povestit Daniela Bunescu, mama Mariei.
Mario (6 ani), din Bârlad, este din această toamnă în clasa pregătitoare alături de copii obişnuiţi. Face terapie de la vârsta de 3 ani şi a ajuns ca, în prag de începere a anului şcolar, să obţină 95 de puncte din 100 la evaluarea pentru clasa zero. Mariana Feraru, bunica lui Mario, care este şi tutorele copilului, îşi aminteşte, de pe vremea când acesta avea 2 ani: „Eram cu Mario în parc şi se tăvălea pe jos, ţipa şi se lovea cu pumnii în cap. Un domn s-a apropiat de mine şi mi-a zis că este din Suceava, are un copil cu autism şi s-a mutat la Bârlad pentru a-l putea duce la terapie ABA. El mi-a recomandat să-l duc la evaluare“.
Proiect început în 2001
La Bârlad, funcţionează unul dintre puţinele centre unde se lucrează cu micuţii cu autism. Programul implementat la Centrul de Terapie ABA din Bârlad a debutat în 2001 şi a inclus sute de copii din toată zona Moldovei.
Specialiştii formaţi aici de terapeuţi de peste Ocean reuşesc la fiecare început de an şcolar să integreze în învăţământul de masă între doi şi cinci copii. Deşi poate părea puţin, este o adevărată performanţă ca preşcolarul cu autism, preluat de terapeuţi în stadii grave, să ajungă la nivelul optim pentru integrarea în societate.
„Problema integrării sociale a copiilor cu autism este una de o importanţă majoră pentru societatea românească actuală. Autismul este o tulburare dintr-un spectru, însemnând că afectează copiii în diferite moduri, la diferite grade de severitate, cu privire la abilitatea de a comunica, de a gândi şi interacţiona la nivel social“, a precizat Iulia Jora , psihoterapeut în cadrul Fundaţiei „Christi’s Outreach“.
În programul fundaţiei, derulat la Bârlad, sunt acum înscrişi 31 de copii cu vârste cuprinse între 4 şi 8 ani. O parte din ei sunt aduşi de părinţi de la Suceava, Bacău sau Tecuci, oraşe în care nu există centre de recuperare cu aceleaşi rezultate.
Terapie în două camere
Centrul de Terapie ABA din Bârlad funcţionează în incinta Centrului de Primire în Regim de Urgenţă pentru Copilul Abuzat, Neglijat şi Exploatat. Cei nouă terapeuţi – asistenţi sociali, psihologi şi logopezi – lucrează în două încăperi, ceea ce le îngreunează orele de terapie.
Din 2001 până acum, peste 1.000 de copii cu autism au avut şansa de a beneficia de programul de terapie, iar rezultatele obţinute le-au întrecut aşteptările părinţilor. „Scopul general al acestui program de intervenţie este acela de a facilita integrarea lor în învăţământul de masă, dezvoltarea comunicării funcţionale, dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă şi abilităţi cognitive. Când am deschis centrul terapeutic la Bârlad, în 2001, ABA era o metodă necunoscută. Copiilor cu autism sau cu alte deficienţe de dezvoltare li se dădeau puţine speranţe. Mulţi dintre ei erau abandonaţi sau plasaţi în instituţii specializate“, spune Nicoleta Ababi-Caravelea (foto), directorul Fundaţiei „Christi’s Outreach“.
Nu scoteau niciun cuvânt
Odată cu deschiderea anului şcolar 2014-2015, cinci dintre beneficiarii programului fundaţiei americane au intrat la şcoală în clase de copii normali. Patru dintre ei au fost înscrişi la două şcoli de top din Bârlad, şi unul a fost înscris la o şcoală din Vaslui. Diagnosticele pe care le aveau aceşti prichindei la includerea în programul de terapie ABA i-ar fi descurajat şi pe cei mai optimişti.
Nu scoteau niciun cuvânt, nu răspundeau la nume ori la glasul mamei, nu aveau reacţii la zgomot şi nici chiar la durere. Nu-i interesa nimic şi prezentau deviere de comportament când erau scoşi din mediul lor. Doar televizorul sau calculatorul le capta atenţia, putând să stea nemişcaţi în faţa ecranului ore în şir. Includerea în programul de terapie ABA, desfăşurat la Bârlad, a fost soluţia salvatoare. Sute de ore au petrecut în compania asistenţilor sociali, logopezilor şi a psihologilor, completate cu lecţiile făcute acasă cu părinţii instruiţi, la rândul lor, de specialiştii fundaţiei.
„Copiii cu autism au de depăşit mai multe bariere pentru reuşita integrării în mediul şcolar. Deşi foştii beneficiari au ajuns la un nivel satisfăcător de dezvoltare, aceştia au nevoie în continuare de sprijin şi de atenţie din partea părinţilor şi a persoanelor de specialitate. Persoanele abilitate să lucreze cu ei sunt învăţătorii de sprijin specializaţi în psihopedagogia specială care ar trebui să existe în fiecare şcoală“, a conchis Iulia Jora.
În România, 7.179 de persoane sunt diagnosticate cu autism
Conform celor mai recente statistici efectuate în Statele Unite ale Americii, la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Atlanta, din martie 2014, în lume, 1 din 68 de copii suferă de autism. Conform studiului publicat în 1987 de Ivar Lovaas, de la University of California Los Angeles, cel care a patentat terapia ABA, diagnosticarea timpurie, la vârsta de 18-36 luni, şi intervenţiile specializate cresc cu până la 47% şansele copiilor cu autism de a dobândi abilităţi pentru viaţa independentă. Potrivit Ministerului Sănătăţii din România, la nivelul anului 2012, erau înregistrate 7.179 de persoane diagnosticate cu autism. Specialiştii estimează însă că numărul real al acestora este de cel puţin 15.000 de persoane. Din evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui reiese că figurează un număr de 222 de copii cu tulburări din spectrul autist. Din total, 196 au handicap grav, 21, handicap accentuat, şi 5, grad mediu. Cei mai mulţi copii, 116, se încadrează în grupa de vârstă într 6 şi 10 ani.
Mulţi învăţători refuză să accepte în clasa lor copii cu autism
Autismul, boala considerată de unii a fi sursa geniului, iar de alţii boala însingurării şi a imposibilităţii de a recepta stimulii exteriori, îşi pune tot mai mult amprenta asupra societăţii actuale. Copilul cu autism poate fi diag-nosticat de neuropsihiatrul infantil după primul an de viaţă, iar aplicarea terapiei corecte dă rezultate după ani de muncă asiduă. Ignorarea bolii are efecte severe asupra copilului şi, ulterior, a adultului. Ajuns la maturitate, bolnavul de autism este un individ antisocial, cu probleme grave de adaptare şi imposibilitatea de a se integra într-un grup.
Cei mai mulţi educatori şi învăţători refuză să accepte în clasa lor copii cu autism. Se confruntă cu această problemă chiar şi copii care au beneficiat de recuperare şi al căror bagaj de cunoştinţe îl depăşeşte pe cel al copiilor sănătoşi. În schimb, pentru alţi educatori, lucrul cu un copil cu autism e o adevărată provocare şi o lecţie de viaţă.
Nelia Viuleţ, învăţătoare la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „N.N. Tonitza“ din Bârlad, cu studii universitare în psihologie, a înţeles importanţa şi frumuseţea lucrului cu aceşti copii. Timp de un an, s-a ocupat de un copil cu autism în timpul liber şi l-a însoţit la şcoală, acesta fiind inclus în învăţământul de masă, în clasa I.
„M-am ocupat de o fetiţă până am format-o şi s-a acomodat în clasă. În general, copiii cu diferite dizabilităţi sunt marginalizaţi şi chiar sunt învăţători care refuză să-i accepte în clasă. Pentru cadrul didactic, trebuie programă separată. La copilul cu autism, învăţarea se bazează pe imagini şi pe cuvinte, propoziţii simple. Cu foarte multă afecţiune, cu ton modulat şi calm, copilul se transformă. Nu trebuie să le impunem ce vrem noi“, a explicat Nelia Viuleţ.
Învăţătoarea este de părere că rezultatele lucrului cu micuţii cu autism pot aduce satisfacţii neaşteptate pentru că sunt mai evidente decât la alţi copii. Este convinsă că elevul cu autism simte afecţiunea, iar dascălul care ştie să intre în sufletul lui poate să-i descopere latura ascunsă. „Sunt foarte inteligenţi aceşti copii. Au acea sămânţă de geniu, dar trebuie găsită. Trebuie să învăţăm cum percep ei lucrurile pentru a-i putea înţelege“, adaugă învăţătoarea.
Ce e terapia ABA
Analiza Comportamentului Aplicată (ABA) este o terapie comportamentală concepută de dr. Ivas Lovaas şi echipa sa de la University of California Los Angeles, în urma studiilor pe copii şi pe adolescenţi care sufereau de tulburări din spectrul autist.
Metoda presupune lucrul pe program strict personalizat, în regim de unu la unu, pe ţinte foarte clar stabilite, iar evoluţia individuală este înregistrată constant. Terapia comportamentală trebuie să conţină aproximativ 20-40 de ore pe săptămână, pentru a da rezultate. În fapt, dacă este percepută corect, terapia va deveni un stil de viaţă pentru copilul cu autism şi anturajul său. Trebuie începută înainte de vârsta de 5-6 ani, vârsta optimă fiind 2-3 ani. Mai târziu, rezultatele acesteia nu mai sunt la fel de bune şi nici lucrul cu pacientul nu mai este atât de uşor. Problemele se accentuează odată cu vârsta, comportamentele negative în exces se adâncesc şi se înmulţesc, iar copilul renunţă la ele tot mai greu.
„Strategiile pe care se bazează terapia ABA au rolul de a mări potenţialul de învăţare al persoanelor cu autism. Printre avantajele terapiei ABA se numără faptul că se bazează pe simplificarea învăţării în etape simple, urmată de generalizarea noţiunilor învăţate până când informaţiile pot fi folosite în viaţa de zi cu zi; pe motivarea copilului pentru a învăţa cât mai eficient, cu ajutorul a diverse tipuri de recompense precum şi consolidarea achiziţiilor deja obţinute“, a explicat psihoterapeutul Iulia Jora (foto dreapta).
Beneficiile acestui gen de terapie sunt numeroase: de la îmbunătăţirea IQ-ului şi creşterea performanţelor academice la dobândirea unui comportament normal, capacitatea de a fi independenţi, adică îşi iau singuri lucrurile de care au nevoie, mănâncă, se spală, se îmbracă singuri, recunosc oamenii şi obiectele din jur şi relatează propriile experienţe.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
