GALERIE FOTO Ce a fost şi ce a ajuns industria vasluiană
0
Aproape toate fabricile din Vaslui construite în timpul „epocii de aur“ s-au transformat, acum, în adevărate ruine, iar cele care încă mai funcţionează abia mai „respiră“.
Cei mai în vârstă îşi aduc aminte cum înainte, pe vremea răposatului, când abia se lumina de ziuă, municipiul Vaslui se transforma într-un adevărat furnicar. Staţiile de autobuz erau pline ochi, iar oamenii stăteau înghesuiţi ca sardelele în mijloacele de transport în comun pentru a merge la serviciu. Acum, cea mai mare parte dintre fabricile care funcţionau şi înainte de Revoluţie sunt în moarte clinică şi abia mai rezistă pe piaţă cu o mână de muncitori. Acum se merge pe principiul „bine că mai avem servici“, principiu care a devenit literă de lege în România, dar mai ales în judeţul Vaslui, judeţul cu cea mai mare rată a şomajului din întreaga ţară.
Ca să vă faceţi o idee, iată câteva exemple elocvente care ne arată ce a fost odată şi ce mai este în prezent. La Hitrom Vaslui, societatea care a fost fruntaşă în ceea ce priveşte producţia, înainte lucrau aproximativ 5.000 de oameni, iar acum nu mai este nimic în afară de un morman de fier vechi.
La fel s-a întâmplat şi cu Mecanica Vaslui după privatizare, una din fabricile care producea echipamente pentru industria minieră şi cea agricolă şi în care lucrau peste 6.000 de vasluieni. Acum, fostele hale s-au transformat în adevărate ruine şi adăposturi pentru câinii maidanezi.
Tot în această categorie intră şi Movas Vaslui, fabrica ce producea mobilă de calitate superioară atât pentru import, dar mai ales pentru export. Pe vremuri, aici lucrau aproape 2.000 de oameni, iar acum a mai rămas o secţie mică a unui vasluian care a avut curaj să se bage într-o astfel de afacere cu o mână de angajaţi.
În prezent, în municipiul Vaslui, încearcă să mai supravieţuiască soceităţile AMC şi Confecţii, aceasta din urmă fiind una din fabricile la care se înghesuiau să confecţioneze haine italienii de la Faciba, dar şi multe alte firme cunoscute din întreaga lume. Acum, cei aproximativ 300 de angajaţi de la Confecţii se bucură pentru cele 500-600 de lei pe care îi primesc pe lună pentru cele peste 10 ore în care vin zilnic la muncă.
Cam acelaşi lucru se poate spune şi despre Confecţii Bârlad, care însă a mai păstrat din relaţiile făcute înainte pentru producţia de export. Cea care încă mai salvează judeţul de pata neagră de culoare a sărăciei şi şomajului este SC Rulmenţi SA din Bârlad, care a reuşit să reziste pe piaţă, cu multe sacrificii însă.
Moldosin, cel mai mare combinat de fibre sintetice din Moldova
Astăzi, s-a ales praful şi de Moldosin Vaslui, care pe vremea lui Ceauşescu se putea lăuda ca fiind cel mai mare combinat de fibre sintetice din zona Moldovei. Înainte, acolo lucrau fericiţi peste 3.000 de oameni, iar acum clădirea a ajuns în paragină. Declinul acestei soceităţi a început după anii 2.000, atunci când activele au fost vândute bucată cu bucată. După cum se arată şi în relatările presei de-a lungul vremii, primul care a pus ochii pe combinat a fost omul de afaceri Ştefan Vuza. În 2003, acesta a renunţat la Moldosin în favoarea firmei Manhatan Tranding, controlată de celebrul aşa-zis terorist, Omar Hayssam. În iunie 2004, Hayssam a plecat de la conducere, iar fabrica a fost preluată de cumnatul său, Mihai Nasture, un individ folosit pe post de „paravan“. Contestat vehement de muncitori, Nasture a fost înlăturat în 2005, iar Asociaţia Salariaţilor PET Moldosin a preluat firma. La scurt timp, a recunoscut că nu este capabilă de îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi a cerut rezilierea contractului de privatizare şi reînscrierea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ca acţionar majoritar, ceea ce s-a şi întâmplat.
În august 2005, Moldosin a fost închis odată cu sistarea alimentării cu energie electrică pentru o restanţă de peste 10 miliarde de lei vechi. Având datorii uriaşe la buget, la BCR şi la diverşi operatori economici, societatea a fost scoasă la vânzare.
Vaslui, judeţul şomerilor şi al „dezertorilor“
În prezent, economia judeţului se sprijină pe fabricile mici de confecţii, care lucrează în sistem lohn, şi pe agricultură, graţie binecunoscutului om de afaceri Adrian Porumboiu, dar şi câtorva asociaţii cu acest profil. După dezindustrializare, zeci de mii de vasluieni şi-au căutat de muncă în alte judeţe ori în străinătate. Aşa se face că municipiile Vaslui şi Bârlad se află pe primele locuri în ţară în ceea ce priveşte fenomenul de depopulare. Astfel, între anii 2002 şi 2012, Vasluiul a pierdut 27,8% din numărul de locuitori, adică până la 50.935 de persoane, iar Bârladul 27,7%, adică până la 49.929 de persoane.
Se încarcă comentariile...
