Interpreta de muzică populară care şi-a transformat casa în muzeu: are 300 de costume populare, majoritatea vechi de peste 100 de ani

Îndrăgita interpretă de muzică populară Nina Predescu şi-a transformat casa pe care a construit-o la Negoieşti-Mehedinţi, satul său natal, într-un adevărat muzeu. „Casa Amintirilor”, aşa îi place să îi spună acestui colţ rupt din satul tradiţional românesc.

Când păşeşti în casa interpretei de muzică populară Nina Predescu de la Negoieşti ai senzaţia că te-ai întors în timp cu 100 de ani. Peste tot vezi numai obiecte vechi tradiţionale, pe care în general românii, în goana de a-şi decora casele doar cu lucruri de ultimă generaţie, le aruncă la gunoi.

Pentru Nina Predescu, “un om simplu şi plecat din vatra satului”, aceste lucruri sunt însă comoara sa, sunt o parte din sufletul său sensibil de artist.

„Această colecţie nu pot să spun că a apărut deodată. De când eram copil am moştenit costume de la părinţii mei, de la bunici, de la rude. Îmi amintesc, primul meu costum popular îl am în muzeu făcut de muma mea era compus din nişte şoarţe roşii micuţe, făcute pentru mine şi un vâlnic la fel. Le-am păstrat cu sfinţenie, cred că m-am născut cu această pasiune şi am colecţionat ani de zile fără să-mi dau seama că la un moment dat voi ajunge un interpret de muzică populară cunoscut. Tot ceea ce am văzut în casă la noi că aveau părinţii mei începând de la războaie de ţesut, ceea ce foloseau în atelierele de tâmplărie şi multe alte lucruri”, spune Nina Predescu.

Peste 300 de costume populare

În 20 de ani a reuşit să strângă peste 300 de costume populare şi sute de obiecte tradiţionale, pe care le păstrează cu sfinţenie în „Casa Amintirilor”. Are acest „microb” de a colecţiona de când era copil şi spune că nu se opreşte aici:

“Majoritatea sunt vechi, chiar de peste o sută de ani, moştenite din familie de la bunica mea, de la mama mea şi în timp am primit foarte multe costume populare de la rude, prieteni, de la oameni obişnuiţi. Sunt peste 300 de costume populare şi nu numai din Oltenia, ci din toată ţara. Am primit de curând şi un costum din Serbia, am primit un costum şi din Bulgaria şi sper să nu mă opresc aici. Intenţionez în continuare să culeg şi să aduc la lumină aceste obiecte tradiţionale caracteristice poporului român. Pe lângă aceste obiecte tradiţionale şi costume populare sunt foarte multe lucruri personale strânse de-a lungul celor 20 de ani de carieră în muzica populară”.

În casa sa de la Negoieşti, poţi să admiri, printre multe obiecte valoroase, şi o colecţie impresionantă de păpuşi sau de pălării.

Cămaşa de la Domnica Trop

Un loc special în colecţía sa îl ocupă şi o cămaşă pe care a primit-o în dar de la Domnica Trop, una dintre cele mai mari voci ale folclorului românesc şi din puţinii români care au primit din partea UNESCO titlul de „Tezaur uman viu“:

“M-am îndrăgostit şi mai tare de Mehedinţi în momentul în care am cunoscut, acolo în Munţii Mehedinţiului, pe mama Domnica Trop, care îmi este model de viaţă şi de cântec şi aici în această colecţie una dintre cămăşile expuse îi aparţine. Mi-a dăruit-o în urmă cu câţiva ani şi o port tot timpul cu mine şi, nu numai, o port în suflet”.

Ca orice român adevărat, Nina Predescu vorbeşte cu mândrie de ceea ce constituie portul popular, o mărturie a geniului popular românesc.

„Vreau să vă spun că îl port de când eram copil. Am moştenit din familie costumul popular pe care mi l-au lucrat cu mâna lor, muma mea şi bunica mea. Mă identific cu costumul popular, este buletinul meu de identitate, este tot ceea ce iubesc eu mai mult, pe acelaşi picior de egalitate cu cântecul popular. Nu am un costum preferat, de fiecare costum în parte mă leagă câte o amintire, bineînţeles că cel mai drag este cel pe care l-am primit de la bunica mea căreia îi moştenesc şi numele, cea care m-a crescut pe mine şi apoi pe fetiţele mele, cea care îmi este mereu aproape şi care este îngerul meu păzitor”, spune Nina Predescu.

Expoziţie la Castelul Artelor

Câteva din costumele populare din „Casa Amintirilor” a Ninei Predescu pot fi văzute zilele acestea la Castelul Artelor din Drobeta Turnu Severin, unde este găzduită o expoziţie. Convinsă de bunul său prieten şi om de televiziune Dan Taloi, este pentru prima dată când Nina Predescu răspunde unei astfel de invitaţii. De altfel şi reprezentanţii Muzeului Regiunii Porţilor de Fier s-au arătat interesaţi de colecţia sa de la Negoieşti, pe care ar dori să o studieze.

„Nu e nevoie să fii din Mehedinţi, dacă îţi place un pic folclorul recunoşti o voce din Mehedinţi, iar doamna Nina Predescu face parte dintre acele doamne pe care eu le respect foarte mult. Atunci când văd o intrepretă la televizor sau la un spectacol să ştiţi că sunt foarte atentă cum poartă costumul popular şi care sunt accesorile pe care le poartă la un costum popular, iar doamna poate veni oricând în echipa Muzeului Regiunii Porţilor de Fier ca un foarte bun colaborator. Mi-a plăcut foarte mult ceea ce am văzut aici”, a declarat la vernisajul expoziţiei Florentina Pleniceanu, şeful secţiei de etnografie şi artă populară din cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.

Nina Predescu

Nina Predescu s-a născut la data de 17 decembrie 1963, la poalele munţilor Mededinţiului, în micul orăşel Baia de Arama, unde răzbate mirosul de liliac de la Ponoare, liliac cântat cu mult drag în cântecele sale. Şi-a petrecut copilaria în satul natal Negoieşti, iar adolescenta la Drobeta Turnu Severin. La scurt timp după absolvirea liceului s-a căsătorit, aducând pe lume două fete frumoase, Aura si Alina.

Preocupată de creşterea şi educarea celor două fete, cântatul şi viata artistică au trecut pe locul doi vreme de câţiva ani. După ce s-a stabilit la Râmnicu Vâlcea, în 1996, iar fetele au mai crescut, şi-a reluat activitatea artistică, editând primul album "Hai nană la Mehedinţi". În cantecele sale, cântă frumuseţea locurilor natale, dragostea si suferinţa, diferite fapte satirice petrecute în viaţa de zi cu zi.