Ilie Stamate, românul care a trăit 138 de ani. Secretul longevităţii: o dietă fără carne, cu multe verdeţuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casa construită de comunişti pentru moş Mandău FOTO Corina Macavei
Casa construită de comunişti pentru moş Mandău FOTO Corina Macavei

Cel mai bătrân român a trăit în Mehedinţi, la Firizu. Cei care l-au cunoscut spun că Ilie Stamate sau moş Mandău, cum îi spuneau localnicii, ducea o viaţă liniştită şi se hrănea cu verdeţuri. Acesta pare să fie secretul longevităţii sale.

La Firizu, un colţ de rai al Mehedinţiului, a trăit Ilie Stamate, un cioban care ar fi murit la vârsta de 138 de ani, în 1966. Ilie Stamate s-ar fi născut în 1828. Revoluţia paşoptistă l-a prins flăcău, iar la Războiul de Independenţă avea 49 de ani. Izbucnirea Primului Război Mondial l-a surprins la venerabila vârstă de 86 de ani. La Primăria de la Ilovăţ de care aparţine satul Firizu nu există însă documente care să ateste vârsta acestuia, dar sătenii sunt convinşi că moş Măndău a trăit în jur de 130 de ani.

„A trăit în jur de 130 de ani, exact nu se ştie, nu putem spune cu precizie. Am auzit la bătrânii satului că ar fi trăit peste 125 de ani şi asta mi-a spus-o un bătrân, Belitu Ion, care a murit în urmă cu două luni, mai avea puţin şi împlinea 100 de ani. Când a venit el aici în sat la 20 şi ceva de ani l-a găsit tot bătrând pe acest Stamate Ilie, zis Mandău. Acest om mânca produse de carne numai la Paşte sau la Crăciun, cel mai mult se hrănea cu vegetale, cu dragavei, lobodă. Era un om care nu se certa cu vecinii, cumsecade, el muncea singur, îşi punea acolo câteva tufe de fasole. Îmi amintesc eram copil şi m-am dus cu tata până la el acasă, îşi făcuse o mămăligă şi avea într-o oală ceva ca ştirul. Era un om nu prea înalt, avea o barbă mare, nu cred că avea vreun an de şcoală, dar ştia să citească fără să fi făcut şcoală”, povesteşte primarul comunei Ilovăţ, Andronie Grigore.

Comuniştii au avut mare grijă de moş Mandău, i-au construit  o casă în care să trăiască în condiţii decente fiindcă vechea lui căsuţă stătea să cadă. Localnicii îşi amintesc că au lucrat cu toţii să ridice casa acestuia.

„Noi făceam aici zile de prestaţie, aduceam var cu carul ca să-i facem casa lui. Îl cunosc destul de bine, era bătrân, cocoşat, gârbovit se îmbrăca cu portul popular, dar se ţinea foarte bine. Eu am fost secretar de partid, i-am băgat lumina. Casa lui era vai şi amar, distrusă, am dărâmat-o şi după aceea am făcut-o pe asta”, spune Ioana Adam.

Un reportaj realizat de Televiziunea Română şi difuzat în 1966 îl prezintă pe Ilie Stamate mişcându-se destul de sprinten. "În vremea revoluţiei din 1848 era flăcău în toată firea, avea douăzeci de ani. 49 de ani la 1877. 86 la izbucnirea primului război mondial. Şi 135 de ani la intrarea Ştiinţei Craiova în categoria A. Decanul de vârstă al ţării este bine-nţeles oltean", îl prezintă vocea de pe fundal pe Ilie Stamate.

Între localnici, părerile sunt împărţite, unii spun că ar fi trăit în jur de 110 ani, alţi sunt convişi că a ajuns undeva la 130 de ani. Cu toţii şi-l amintesc însă ca pe un bătrânel gârbovit, cumsecade, care nu deranja pe nimeni.

“Nu se ştie câţi ani a avut când a murit. Era un om bătrân, zicea că la războiul cu turcii el afăcut de gardă pe aici pe dealurile astea, dar nu s-au găsit actele lui. El nu e născut aici în sat, s-au ghidat aşa după ce a spus el. El a fost cioban la vite, umbla pe timp de iarnă cu pieptul gol, el nu ştia de frig, de nimic. Ningea pe el acolo la oi, unde era cioban şi nu avea nimic, deşi dormea afară”, spune  Mihai Moţi, fostul vecin al lui Ilie Stamate.

„Când am venit l-am prins aici în sat, venea aici la el de pe la partid, cum era în vremurile acelea şi îi aducea pâine. Spunea că el a mâncat mai mult de astea vegetale, urzici, dragavei, nu carne. Avea carne, dar zicea că nu e bună şi că ţine capre ca să bea lapte de capră”, spune şi Maria Manţog, o localnică din Firizu (Mehedinţi).

„L-am prins în viaţă, era un bătrân cu barbă, cu părul alb, mergea în boată, avea nişte oi cu care se ducea în vale. Veneau încontinuu maşini de pe la Severin la el acasă fiindcă era cel mai bătrân om din România şi se auzise până la Bucureşti. Era un om bun, nu se certa cu nimeni. Mânca mai mult verdeţuri, numai ce producea prin gospodărie”, îşi aminteşte Constantin Negoiţă.

Despre el se ştie că a fost căsătorit mai bine de 50 de ani cu soţia lui, Stanca, după care a mai avut două neveste.

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite