Delia Mladen, un exemplu de cum poţi mişca lucrurile în agroturismul din Mehedinţi
0Se spune că cine a păşit o dată în Crainici, cu siguranţă va reveni şi a doua oară, că locul de atrage ca un magnet, că te îndrăgosteşti iremediabil de acest sat mehedinţean. Prea puţini turişti păşesc însă în aceste locuri fiindcă autorităţile nu fac nimic pentru dezvoltarea acestei zone, pentru promovarea acestor locuri.
„E foarte greu să o iei de la început, să mai faci lucrurile şi să funcţioneze, vă spun e foarte greu”, îşi începe povestea Delia Mladen, care îşi trage rădăcinile din acest colţ de rai al Mehedinţiului şi se mândreşte cu asta. Dacă ar putea ar lua o portavoce şi ar striga în gura mare cât de frumoase sunt aceste locuri, dar nu poate aşa că s-a hotărât să deschidă la Crainici o pensiune agroturistică. Căsuţa pe care o are aici o transformă într-o pensiune primitoare pentru toţi care iubesc natura şi doresc să cunoască această zonă de nord a Mehedinţiului.
„Ne-am gândit că ar fi frumos, pentru peisaj, pentru oameni şi pentru sufletul nostru să invităm tineri, bătrâni, oameni de diferite vârste să vină, să stea, să simtă şi să trăiască în zona noastră. În fiecare noapte mă gândesc, cam ce ar putea să cheme omul aici, e păcat de zonă, dacă veniţi nu mai plecaţi, vă garantez”, ne spune Delia Mladen.
Să pui pe picioare o asemenea afacere nu este însă un lucru tocmai uşor, dar mehedinţeanca este convinsă că atunci când pui suflet lucrurile se rezolvă: „E foarte greu să te apuci de o afacere de genul acesta într-o zonă ca a noastră, oamenii sunt reticenţi, în primul rând trebuie să obţii informaţia, după aceea trebuie să te ocupi de acte, să fii corect, chiar dacă ai sufletul şi intenţia bună, trebuie să faci lucrurile ca la carte, să nu faci greşeli ca să nu ai probleme”.
De altfel, chiar preşedinta ANTREC Mehedinţi, Mariana Molnar, ne-a declarat că în judeţul Mehedinţi nu există la această oră o pensiune agroturistică unde turistul să poată să se simtă ca acasă la bunici, să simtă cu adevărat gustul vieţii de la ţară, cu alimente servite din mica gospodărie a gazdei, unde să poată să participe şi la muncile gospodăreşti (să mulgă vaca, să crape lemne ori să adune fânul).
Preparate tradiţionale
Sărmăluţele şi pâinea la cuptor pregătite de Delia, drumeţiile în pădure, plimbările cu calul sunt doar câteva din motivele pentru care turiştii cu siguranţă vor reveni „La Haiduc”.
„Suntem la dispoziţia dumnealor, suntem deschişi la tot felul de variante, de idei, despre cum să-şi petreacă timpul liber. Putem să le oferim plimbări prin pădure, grătar la iarbă verde, plimbări cu calul , cu căruţa, să călărească, să facă diverse activităţi distractive şi suntem deschişi la orice fel de activităţi”, spune Delia.
Cât despre meniu, acesta îţi lasă gura apă: „Mie îmi place foarte mult să gătesc şi am trăit în zona asta, îmi place să fac la cuptor pâine, îmi place mâncarea la ceaun. De când dă căldura primăvară până târziu în decembrie eu gătesc afară, îmi place mirosul de fum din mâncarea de căldare, pot să gătesc şi pot să pregătesc diverse preparate după preferinţele clientului. La noi se mănâncă tradiţionala sarma cu piftie şi cu turtă. Sarmalele mele se fierb cam 6-7 ore la foc mic, apoi o fasole cu ciolan cred că nimeni nu ar refuza-o, o prăjitură cu mere pe care o fac eu în cuptor de ţară, iar la pâine sunt expertă, nimeni nu o face mai bună ca mine”.
Un atelier de confecţionat ii
Proiectele Deliei pentru Crainici nu se opresc însă aici. A întins o mână de ajutor oamenilor necăjiţi din aceste locuri punând bazele unui mic atelier de confecţionat ii. Cu banii obţinuţi, femeile de aici îşi ţin copiii la şcoală.
„Intenţia mea este să dau de lucru la oamenii din zonă, sunt mulţi oameni cu capacitate, cu intelect. Am găsit înţelegere la câteva fete cu suflet, care au copii la facultate şi care ziua muncesc spre exemplu la prăşit, la îngropat porumbul, şi noaptea lucrează ia noastră tradiţională, după modelele noastre tradiţionale. Culorile încearcă să le adapteze după preferinţele din ziua de astăzi, dar se păstrează tradiţia, unele modele sunt chiar copii ale costumelor bunicilor ori străbunicilor noştri”, spune Delia.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
