Ce a declanşat cea mai lungă grevă din istoria sindicală românească. Lupta la baionetă pentru fiecare acţiune care s-a dat la Combinatul de Celuloză

Celrom Turnu Severin FOTO Arhivă

Fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie, actualmente CELROM, a fost cea mai mare fabrică de carton ondulat din Oltenia şi o perlă a industriei mehedinţene, iar după 1989 aici s-a dat o bătălie la baionetă pentru fiecare acţiune.

În perioada februarie-mai 1996 la Drobeta-Turnu Severin a avut loc cea mai lungă grevă din istoria sindicală românească. Timp de 87 de zile angajaţii de la Celrom au ţinut piept jandarmilor şi l-au obligat pe acţionarul majoritar de la acea vreme, Vladimir Cohn să plece cu coada între picioare. Tot aici şi-a găsit sfârşitul, sechestrat în ghereta de la poartă, preşedintele FPS Mehedinţi, Alexandru Manea. După finalizarea grevei, lucrurile s-au liniştit pentru o vreme, societatea devenind una profitabilă.

„Vladimir Cohn nu a venit niciodată la masă să ne spună <<măi, oameni buni, eu vreau să cumpăr fabrica asta şi să meargă în continuare>>. La acea vreme, fabrica mergea bine, nu puteam face faţă la comenzi, noi eram rentabili. Nu ştiam ce gânduri avea, nu ştiam nimic”, povesteşte Gheorghe Talianu, fost lider de sindicat la Celrom.

Vadimir Cohn cumpărase, prin firma Romcarton, de la Fondul Proprietăţii de Stat, 51 la sută din acţiunile fabricii, iar diferenţta de acţiuni a revenit Asociaţiei salariaţilor – 39 la sută şi FPS – 10 la sută.

De unde a pornit greva

Scânteia care a aprins conflictul, ce avea să intre în istoria sindicală din România, a fost anunţul făcut de „investitorul strategic” cum că „este nevoie de un plan de restructurare şi că în primă fază trebuie să plece 400 de salariaţi, ceea era mult prea mult pentru o fabrică care ar fi trebuit să producă în continuare”.În februarie 2016, muncitorii s-au postat la poarta fabricii, protestând împotriva preluării pachetului majoritar de acţiuni al întreprinderii de către omul de afaceri Vladimir Cohn.

„Murim, dar nu cedăm, combinatul apărăm!”, strigau muncitorii.

Era ger, zăpadă, dar oamenii nu s-au lăsat cu una cu două. De altfel, mulţi dintre grevişti nici nu au mai plecat acasă, chiar dacă mâncau poate doar o dată pe zi. Veneau şi ajutoare de la alte unităţi economice din Drobeta-Turnu Severin, ai căror angajaţi nu puteau rămâne nepăsători la acţiunea muncitorilor de la Celrom.

Încăierare cu forţele de ordine

„Cei mai mulţi erau acolo de când s-a pornit fabrica, era un loc de muncă unde se muncea cu plăcere. Un mare merit l-au avut femeile, au fost atât de bătăioase, atât de curajoase încât au fost în stare să se ia de piept cu jandarmii, cu poliţia. Efectiv s-au bătut parte în parte cu poliţiştii. La un moment dat, poliţia a reuşit să ne spargă, a intrat pe poarta 2 şi ne-au împrejmuit”, povesteşte Gheorghe Talianu.

Fostul lider de sindicat vorbeşte despre conflictul din 19 martie 1996, când 200 de poliţişti au intrat cu forţa în întreprindere:

„Într-o noapte a fost o încăierare, apoi ne-am organizat, aveam şi noi saci cu pietre. Le-am zis <<măi, copii, poate printre noi sunt şi părinţii voştri aici>>. Eu cred că le părea şi lor că trebuie să ne lovească cu bastoanele. A fost groaznic, nu asta era soluţia”.

Preşedintele FPS Mehedinţi a făcut infarct

Evenimentele de la CELROM au fost umbrite, pe 23 aprilie 1996, de moartea preşedintelui FSP Mehedinţi, Alexandru Manea. S-a spus atunci că a fost sechestrat de muncitori, lovit, dar fostul lider de sindicat susţine că lucrurile au stat cu totul altfel, că muncitorii încercau doar să afle mai multe informaţii de la acesta:

FOTO Gheorghe Talianu „Nu a fost chiar aşa, nu l-a luat nimeni la palme. Oamenii i-au spus să stea la masă şi să asculte şi ce vor ei. Omul într-adevăr avea diabet, s-a speriat şi a făcut infarct. A murit acolo, chiar în biroul dispeceratului. Dar nu e adevărat aşa cum s-a spus că a fost lovit”.

Au urmat mitinguri în centrul oraşului, pichetări ale sediului Guvernului, al Preşedinţiei, FPS şi al Parlamentului. Pe 8 mai, FPS a anulat contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 102/31.03.1995, dintre firma ROMCARTON şi întreprinderea CELROM. După grevă, combinatul şi-a reluat activitatea şi câţiva ani buni, angajaţii au avut un loc de muncă stabil.  Din cauza datoriilor uriaşe însă unitatea şi-a închis porţile în toamna anului anului 2008, iar 800 de angajaţi au fost trimişi acasă.

AVAS, acuzată că a falimentat CELROM

O anchetă efectuată în anul 2009 de Corpul de Control al prim-ministrului la CELROM Severin a scos la iveală fapte deosebit de grave care au condus la falimentul celui mai important combinat de celuloză din Oltenia. S-au verificat aplicarea legii de către AVAS (acţionarul majoritar de la CELROM – 51%) în cadrul procesului de privatizare din 2006-2009, precum şi restructurările întreprinse. Necazurile au început în 1995, când fostul FPS, în calitate de acţionar majoritar, a scos la vânzare 51 la sută din acţiunile deţinute aici.

CELROM deţinea o bună piaţă de desfacere

Procesul de privatizare ar fi trebuit să decurgă normal, fără incidente, pentru că la data respectivă produsele obţinute la CELROM aveau piaţă de desfacere atât în afară, cât şi în ţară. Numai că, din cauza interpretării eronate a legilor, dar mai ales din pricina nerespectării la timp a unor termene legale privind modul de organizare a licitaţiilor, FPS-ul a intrat în litigiu cu Norecom GmbH- Germania, un investitor interesat să cumpere cele 51 de procente. „La baza situaţiei existente se află deficienţe de management, decizii eronate, puncte de vedere greşite, neconcordanţe şi nereguli în activitatea Direcţiei Privatizare 7 şi Direcţiei Contencios ale AVAS, după cum urmează: Direcţia Contencios a interpretat greşit prevederile art 14 din OUG nr. 88/1997, ceea ce a condus la încetarea procedurii de încheiere a contractului de vânzare a pachetului de acţiuni la SC CELROM SA, neîncasarea sumei de 6.902.408 USD – contravaloarea pachetului de acţiuni şi nerealizarea la SC CELROM SA a investiţiilor în sumă de 7.300.000 USD (...)”, se arata în raportul de control. Deşi se afla în litigiu cu Norecom, fostul FPS (actualmente AVAS)  a ales să cesioneze acţiunile către SIF Banat-Crişana. Astfel, procesul de privatizare a fost blocat, iar până la faliment a mai fost un pas.

Datorii colosale

Având datorii de peste 14 milioane de euro la furnizori şi fără sprijinul unui investitor, combinatul nu a mai găsit resursele necesare să se redreseze şi, în toamna lui 2008, şi-a închis porţile. După ce au fost în şomaj tehnic, cei 800 de angajaţi au intrat în şomaj în septembrie, fără ca administratorul să le achite salariile restante din februarie. În mai 2009, salariaţii au pichetat două săptămâni Prefectura Mehedinţi, în speranţa că se va găsi o soluţie de redresare. 

În iunie 2009, Celrom Drobeta-Turnu Severin a intrat în insolvenţă la cererea BRD, unul dintre creditorii companiei.  Compania avea datorii estimate atunci la 16 milioane de euro. Celrom avea 800 de creditori, printre care BRD, BCR, CEZ şi ANAF. BRD şi BCR şi-au cesionat creanţele către alte companii. La o lună de la intrarea în insolvenţă, 560 dintre cei 640 de salariaţi ai combinatului au fost trimişi în şomaj. Compania avea în 2009 o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei (830.000 de euro) şi pierderi de 7,7 milioane de lei (1,8 mil. euro), la un număr de 430 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. 

În 2005, compania avea o cifră de afaceri de 65,6 milioane de lei, pierderi de 5,6 milioane de lei şi un număr de angajaţi de 875, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Potrivit lichidatorului judiciar, activul funcţional al SC CELROM SA era compus din: secţie semi-celuloză prelucrarea maculatură hârtie, ambalaj; secţie carton ondulat, confecţii carton ondulat; secţia preparare lemn; secţia grup chimic; secţia tratare apă; teren în suprafaţă de 42 de hectare. Accesul la proprietate este posibil pe cale rutieră, din E70 – B-dul Nicolae Iorga, cale ferată - magistrala Bucureşti - Timişoara, şi cale fluvială - fluviul Dunărea. Fabrica a fost deţinută cu un pachet de 51% de către AVAS, 38% de salariaţi, 10% de SIF Banat Crişana, iar restul alţi acţionari. 

Fabrica de carton ondulat Celrom din Drobeta Turnu Severin a fost cumpărată în martie 2012 de omul de afaceri local Constantin Izvoranu pentru suma de 10,2 milioane de euro, care a reuşit să o repornească şi refacă din Celrom o afacere de succes.