Poveşti cu pescarii lipoveni de altădată: „Numai într-o singură zi a prins în năvod 34.000 ocale vechi de peşte“
0În secolul XIX, aflăm din scrierile vechi, lacul Razelm era atât de bogat în peşte încât peste 10.000 de lipoveni trăiau regeşte. Din nefericire, rezervele s-au împuţinat drastic după ce s-a pescuit cu plase dese sau în perioada în care peştele depunea ouăle.
Din povestirile căpitanului M.D. Ionescu în cartea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“, descoperim că în zona Lacului Razelm funcţiona cea mai mare pescărie din Europa, în plasele lipovenilor prinzându-se pe lângă chefal şi morun şi nisetru.
„Din Marea Neagră, intră în fiece vară prin Gura Portiţei peştii migratori: chefalul, scrumbiile de Dunăre, scrumbia de mare, luferul. În fine se prind rar însă morunul, nisetrul, viza, păstruga. Când funcţiona Dunăvăţul bine, în Razelm de făcea o mare pescărie cu aceşti peşti“, aflăm de la M.D. Ionescu.
Cea mai mare pescărie din Europa
Lacurile din Razelm erau vestite peste tot în Europa ca urmare a bogăţiei de peşte. „Încă din vechime, unul din locurile unde se făceau cele mai mari pescării de pe coastele Mării Negre şi, poate chiar, fără exagerare, cele mai mari din toată Europa, este seria de lacuri şi lagune a lacului Razelm. Acum 10 – 15 ani în urmă (prin 1880), numărul pescarilor de pe acest lac se urca aproape la 10.000. Pe lângă satele înconjurătoare, între care sunt şi frumoasele sate Jurilovca şi Sarichioi, a căror locuitori se ocupau aproape exclusiv numai cu pescăria, mai veneau încă o mulţime de pescari de prin satele apropiate, de prin Dunăvăţ, Mahmudia, din oraşul Tulcea şi chiar din Galaţi şi Brăila, care cu tăţi îşi găseau aici o ocupaţiune foarte rentabilă.
Cantităţi enorme de crap, şalău de Dunăre şi de mare, scrumbiţe, scrumbii şi chefal, ba chiar moruni şi nisetri se prindeau în el, întrecând prin productivitatea sa toate celelalte pescării de lacuri din toată Europa“, mai spune autorul.
Un bătrân pescar din Sarichioi povestea că, prin anul 1881, numai într-o singură zi trăgând năvodul a scos 34.000 ocale vechi de peşte, care în majoritatea sa era şalău de mare. Cum peştele se prindea în cantităţi foarte mari, o parte ajungea în pieţele din străinătate, fie proaspăt, fie săra sau afumat. „În timpul verei, catităţi colosale de chefal străbăteau prin Gura Portiţei din mare în aceste lacuri, de unde, fiind pescuiţi se exportau proaspeţi, săraţi sau afumaţi până pe pieţele Constantinopolului, Odesei“.
„Sisteme barbare de prindere“
Din păcate, pescuitul excesiv sau în perioada de prohibiţie au dus la scăderea puietului şi primul semnal în acest caz l-a dat M.D. Ionescu. „Despopulaţiunea lacului Razelm se datorează modului barbar de exploatare şi acţiunii agenţilor naturali: Dunărea, Marea şi vânturile. Statul, căruia aparţin veniturile produse de aceste lacuri, le arendează unor oameni care nu sunt de meserie pescari şi care întrebuinţează sistemele cele mai barbare de prindere, cum sunt reţele dese, garduri care închid comunicaţia lacurilor pe un anumit timp, prinderea în timpul reproducerii, când peştii vin a-şi depune ouăle“, spunea el.
Spre exemplu, lacul Babadag, în care se varsă câteva râuri cu apă dulce, devine un loc foarte căutat de peşti, care îşi depun aici ouăle. Atunci, pescarii închid gura de comunicaţie şi prind şi cel mai mic peşte, care nu are unde se refugia.
Vă mai recomandăm:
Incursiune pe Insula K din Marea Neagră. Cel mai nou pământ al României
Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei
Se încarcă comentariile...
