Ungaria şi-a pierdut cel mai bun alpinist: „A urcat cu proteză sub genunchi, fără oxigen şi făra alt ajutor”
0
Purtătorul de cuvânt al expediţiei „Maghiarii cuceresc optmiarii lumii - Kangchenjunga 2013” a anunţat, vineri dimineaţa, că încetează căutările celor doi alpinişti dispăruţi în timp ce coborau de pe Kanchenjunga, al treilea vârf ca înălţime de pe planetă, situat în masivul Himalaya.
Erőss Zsolt (45 de ani) şi Kiss Péter (27 de ani) au reuşit să cucerească cel de-al trelea vârf din lume, Kangchenjunga (8.586 metri), însă nu au mai reuşit să coboare de pe munte.
După trei zile de căutări, salvatorii s-au dat bătuţi, considerând că nu există nicio şansă ca alpiniştii să fie în viaţă. Se pare că ei au căzut într-o crevasă.
Cel mai bun alpinist maghiar, originar din Harghia
Erőss Zsolt s-a născut în România, la Miercurea Ciuc (judeţul Harghita), în 7 martie 1968. A făcut liceul la Gheorghieni, locul unde s-a şi apucat de alpinism. A devenit apoi membru al asociaţiei "Arcad" din Cluj.
A urmat mutarea cu familia în Ungaria, în anul 1988, Zsolt primind cetăţenia maghiară în 1992.
În 2002, a devenit primul cetăţean maghiar care a urcat pe cel mai înalt vârf din lume, Everest (numit şi Chomolungma), care se ridică la 8.850 metri. Secuiul a devenit cel mai important alpinist al Ungariei.
A fost premiat cu nenumărate distincţii, printre care şi crucea Ordinului de Ofiţer al Republicii Ungaria, Sportivul anului, respectiv titlul de cetăţean de onoare al oraşului Gheorgheni.
„Kangchenjunga este un munte groaznic de dificil”
Erőss Zsolt a fost în România de mai multe ori. În Timişoara, a fost invitatul Teatrul Maghiar de Stat ”Csiky Gergely”, care a organizat programul Portrete ale Personalitatilor de Renume.
Alpinistul arădean Zsolt Tőrők l-a cunosct pe Erőss în 2003, când a venit în oraşul de pe Mureş să prezinte expediţia Everest.
"De atunci am avut mai mai multe intâlniri cu el şi am stat de vorbă despre ascensiuni. I s-a organizat şi un turneu de proiecţii în România.
Kangchenjunga este un munte groaznic de dificil, iar el este primul om din lume care atinge vârful cu picior artificial. Acest handicap, însă şi faptul că a urcat fără oxigen, fără şerpaşi, l-a costat.
Cei care urcă cu handicap o fac eventual pe Everest unde traseul e ultra făcut şi umblat, asigurat de oxigen. Zsolt a urcat cu proteză sub genunchi, fără oxigen şi făra alt ajutor. În 24 ore doar dus, pe un vârf care de regulă nu este atins nici de cei mai buni, care au corpul perfect.
În 24 ore şi-a consumat toate resursele şi la coborâre, foarte probabil, nu i-a mai rămas suficientă forţă nici măcar să ajunga în tabără IV aflată la 7.600 metri. 24 de ore doar dus înseamnă aproape moarte sigură, de aceea nu înteleg de ce nu s-a întors când încă putea.
Acolo sus, la peste 8.000 de metri, orice oră poate fi fatală. Statistic vorbind peste 80 la sută din tragedii se întimplă la întoarcere. Vârful e doar jumătatea drumului, aşa că cel care atinge vârful unui “optmiar” în momentul succesului începe supravieţuitea, care se termină doar la baza muntelui.
Este trist dar asta este realitatea. Sunt foarte tare atins de cele întâmplate”, ne-a declarat alpinistul arădean Zsolt Tőrők.
Cel mai titrat alpinist al Ungariei
Primele expediţii le-a făcut se mai află Nanga Parbat (8126 m), Gasherbrum II (8.035 m), Dhaulagiri (8167 m), Gasherbrum I (8.068 m), Broad Peak (8.047 m), Makalu (8.463 m), Manaszlu (8.156 m).
În 2010, a suferit un accident în munţii Tatra, de unde şi-a rupt ambele picioare. Din nefericire, din cauza rănilor, medicii au fost nevoiţi să îi amputeze piciorul drept, de la genunchi în jos.
Alpinistul nu şi-a abandonat pasiunea şi a contiunuat să urce pe munte cu o proteză. În 2011 a cucerit vârful Lhotse (8.516 m), cel pe care a ajuns în această săptămână şi timişoreanul Horia Colibăşanu.
Citeşte şi:
Alpinistul Horia Colibăşanu a reuşit să coboare de pe masivul Lhotse din Himalaya
Horia Colibăşanu a reuşit! Timişoreanul a urcat pe vârful Lhotse, de 8.516 de metri, din Himalaya
Se încarcă comentariile...
