Un primar remarcabil al Timişoarei despre care nu se vorbeşte deloc. Pe vremea lui s-au construit actuala clădire a Operei şi Teatrului

Palatul Culturii construit în administraţia condusă de Steiner Ferencz

Steiner Ferencz a fost primarul Timişoarei în perioada 1872-1876. De numele său de leagă construcţia actualei clădiri a Operei, dar şi introducerea liniilor de tren în jurul oraşului.

Timişoara a avut de-a lungul administraţiei austro-ungare primari remarcabili. Au fost edili vizionari care au pus oraşul pe harta Europei Occidentale. Despre Jozsef Klapka (1786-1863), Johann K. Preyer (1805-1888), Károly Küttel (1818 – 1875), Török Janos (1843 - 1892), Carol Telbisz (1854- 1914) şi Stan Vidrighin (1876-1956), am mai scris.

Timişoara a avut însă şi alţi primari care şi-au lăsat amprenta pe dezvoltarea oraşului. Unul dintre cei despre care nu se mai aminteşte deloc este Steiner Ferencz. Acesta a ocupat funcţia de primar în perioada 1872-1876. L-a urmat pe binecunoscutul Károly Küttel, la 12 ani de la revenirea oraşului sub administraţia ungară. 

Steiner, fostul preşedinte al Judecătoriei, a câştigat alegerile în faţa lui Küttel. În doar patru ani a reuşit să îşi pună amprenta pe dezvoltarea oraşului. 

În mandatul lui Steiner s-a construit clădirea Palatului Culturii, care adăposteşte astăzi Opera, Teatrul Naţional, Teatrul German şi Teatrul Maghiar. Clădirea monument a fost realizată după planurile renumitilor arhitecţi vienezi Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner. Ea fost terminată în 1875.
 

Tot în mandatul său a fost construită Şcoala Superioară Reală, care până în anul 1878 funcţionează în mod provizoriu în clădirea spitalului de adulţi orăşenesc. Apoi s-a construit actualul Liceu “Nikolaus Lenau”. De asemenea, Steiner a rezolvat problemele cu inundaţiile din cartierele Elisabetin şi Iosefin.
 

Linia ferată Timişoara-Orşova, construită între 1872-1873, a fost trecută strategic de Steiner în jurul cartierului Cetate. În anul 1876, nodul feroviar Timişoara a fost sporit cu linia Timişoara-Caransebeş. Aceasta se ramifică din linia Baziaşului, de la încrucişarea acesteia din urmă cu Bd. Regele Ferdinand I şi continua traseul pe Bd. C.D. Loga, pornind apoi spre est către actuala staţie de călători Timişoara Est (fostă Fabric) de unde îşi urma traseul de azi. Această linie prin oraş a fost desenat de Steiner.
 

Câţiva ani mai târziu oraşul a căpătat o dezvoltare mai deosebită în special spre Bega, iar calea ferată Timişoara – Caransebeş a început să devină un obstacol în buna desfăşurare a circulaţiei rutiere, şi s-a ajuns să se construiască o nouă variantă care să înconjoare oraşul pe la nord. 

În perioada 1874-1875 Steiner a introdus în şcoli orele de desen de duminică. Tot în această perioadă a luat fiinţă Şcoala privată Wieszner. Multe din proiectele sale nu au putut fi aplicat din cauza crizei economice prin care trecea imperiul.
 

A fost nevoit să renunţe la administraţie datorită unor problem medicale la ochi. A primit o pensie de 1.400 de forint până la moartea sa din 1893. A fost urmat la Primărie de Török János, cel care era secretarul primăriei în timpul lui Steiner, şi care va duce mai departe alte proiecte lăsat de primar.

Citiţi şi:
 

Primarii vizionari ai Timişoarei. Oamenii care au pus oraşul pe harta Europei Occidentale