Turma de zimbri din Armeniş se luptă cu boala limbii albastre. Trei dintre cele 17 animale din Munţii Ţarcului au murit

Turna de zimbri de la Armeniş, în judeţul Caraş-Severin

Ultimele luni au pus la încercare turma de zimbri din Munţii Ţarcu, din cauza bolii limbii albastre ce manifestă deja în 26 de judeţe din ţară.

În ultimele săptămâni, trei dintre cei 17 zimbri aduşi în Armeniş în cadrul proiectului de resălbăticire iniţiat de WWF-România şi Rewilding Europe au murit, fiind suspecţi de boala limbii albastre. Acest lucru a fost confirmat de Autoritatea Natională Sanitar-Veterinară, în două dintre cazuri.

Virusul ce s-a răspândit la bovine din toată ţara i-a prins pe zimbri într-o perioadă delicată. Trecerea dintre anotimpuri, perioadă cu o umiditatea ridicată şi schimbarea părului le-a solicitat suplimentar organismul. Drept urmare, imunitatea acestora este scăzută, pe fondul unui stres pre-existent cauzat de transportul în Romania, tranchilizare şi schimbările sociale prin care au trecut.

„Răspândirea acestei boli serioase în toată România ne arată cât de importantă este iniţiativa noastră de a creşte numărul de turme de zimbri sălbatici din Europa. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă o epidemie majoră ar decima unul dintre nucleele principale de zimbri; specia ar fi din nou în pericol. Trebuie să diminuăm riscul ca o epidemie să pună la încercare o populaţie întreagă. E nevoie ca mult mai mulţi factori interesaţi şi administratori de zone de sălbăticie care ar putea să găzduiască populaţii de zimbri să ridice mâna şi să spună: da, şi noi vrem să avem în preajmă zimbri sălbatici”, explică Wouter Helmer, Directorul Rewilding Europe.

„Prioritatea noastră, în acest moment, este să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a le întări sistemul imunitar în perioada de iarnă care reprezintă o nouă încercare pentru ei”, spune Adi Hăgătiş managerul proiectului de resălbăticire din Armeniş.

Plan de acţiune pentru depăşirea iernii

În câteva săptămâni, WWF va organiza un seminar cu medici veterinari şi specialişti în animale sălbatice, în cadrul grupului de lucru constituit în acest sens în urmă cu mai bine de şase luni. Grupul de lucru va fi consultat în elaborarea unui plan de acţiune pentru a susţine turma de zimbri pe timp de iarnă. Riscurile răspândirii virusului sunt în scădere, insectele hematofage care îl transmit devenind inactive în anotimpul rece.

În mai 2015, turma de zimbri din Armeniş va fi eliberată şi va deveni prima care trăieşte în sălbăticie, în Carpaţii Meridionali, din secolul 18 încoace. Tot în primăvara viitoare, un nou grup de zimbri va fi adus în Munţii Tarcu în vederea formării unei populaţii viabile de 500 de animale până în 2022.

Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa

Odinioară, zimbrul era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. Acum însă este mai rar decât rinocerul negru, doar 3.403 exemplare rămânând în toată lumea în libertate sau semi libertate. România e una dintre cele nouă ţări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.

Zimbrul este o specie cheie pentru fenomenul de „resălbăticire”, alimentaţia sa având un impact real asupra vegetaţiei. El consuma iarbă dar şi mărăcini, puieţi şi arbuşti, formând astfel ochiuri de pădure şi un peisaj mozaicat, contribuie la fertilizarea pajiştilor, bătătorindu-le, răscolind nisipul şi noroiul, iar în felul acesta ajută la menţinerea unei diversităţi biologice ridicate.

Impactul proiectului în regiune

Prezenţa zimbrilor în această regiune va contribui la accelerarea proceselor naturale ecologice şi va favoriza atât creşterea biodiversităţii, cât si dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Ecoturismul este una dintre variantele fireşti de dezvoltare a unei zone cu astfel de caracteristici de sălbăticie.

De la sosirea zimbrilor în Armeniş, comunitatea locală a cunoscut deja aceste beneficii. Localnicii s-au organizat deja într-o asociaţie locală în vederea oferirii unor servicii de agro-turism, iar oaspeţii nu au întârziat să apară. Arhitectura locului cu case tip fortăreaţă, sălaşe bănăţene din piatră, lemn şi ţiglă din satele învecinate (Sat Bătrân, Sub Margine, Plopu) sunt o atracţie în sine, turiştii având ocazia să cunoască măiestriile şi îndeletnicirile oamenilor din zonă.

Munţii Ţarcu sunt parte componentă a uneia dintre ultimele zone sălbatice ale Europei, cu suprafeţe întinse, fără acţiune intrusivă a omului, unde procesele naturale se pot desfăşura nestingherite. Obiectivul programului Rewilding Europe este să formeze o populaţie de peste 500 de animale, îmărţită în cel puţin trei sub populaţii precum şi coridoare ecologice de migraţie pentru animale sălbatice, care să contribuie la îmbunătăţirea conectivităţii cu celelalte zone învecinate.