Timişorenii fac chetă pentru a repara acoperişul Memorialului Revoluţiei. "Mă aştept ca donatorii să fie orăşenii, nu e un capăt de ţară 30.000 de euro"
0
La aproape 29 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, timişorenii fac chetă pentru a repara acoperişului Memorialului Revoluţiei.
Memorialul Revoluţiei funcţionează într-o clădire veche, primită în 2011 de la Ministerul Apărării Naţionale. Atunci s-au făcut lucrări ample, dar au trecut anii. În timp ce Primăria promite construcţia unui nou Muzeu al Revoluţiei, Memorialul începe să se şubrezească.
Asociaţiei Culturală Contrasens a decis să înceapă o acţiune de strângere de fonduri pentru repararea acoperişului, în cadrul priectului Mad(e) în România.
„În acel Memorial plouă şi se pare că nimănui nu-i pasă. Acoperişul este vechi, nereparat, pe alocuri în clădire plouă. Preşedintele Memorialului, Traian Orban, mi-a cerut ajutorul, să facem ceva să adunăm nişte bani, să încercăm să reparăm acoperişul. Tot suportul meu şi al artiştilor este de a susţine Memorialul Revoluţiei. Acţiunea va merge pe Facebook cât putem, o să cerem suport marilor companii, o să cerem ajutor de la timişoreni. Nu e un capăt de ţară 30.000 de euro, să reparăm un acoperiş. Mă aştept ca donatorii să fie orăşenii, timişorenii, pentru că acest muzeu reprezintă lumina de la Timişoara”, a declarat Dana Sarmeş, preşedintele Asociaţiei Culturale Contrasens.
Asociaţia Memorialul Revoluţiei a fost înfiinţată la data de 26 aprilie 1990 cu scopul de a cinsti şi păstra vie memoria Eroilor-Martiri şi pentru aflarea adevărului despre evenimentele din Decembrie 1989. În componenţa asociaţiei există un complex de monumente, spaţii expoziţionale, un centru de cercetare şi o editură.
Memorialul Revoluţie într-o clădire primită de la Armată
Memorialul a ajuns în clădirea primită de la MApN, în care s-a aflat cândva Cămin Militar al fostei Garnizoane de pe strada Uituz, după ce imobilul în care a funcţionat a fost retrocedat.
Cea mai mare parte a fondurile din care s-au plătit lucrările de consolidare şi reparaţie al fostului cămin de garnizoană au venit de la Bugetul de Stat, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, dar şi din donaţii sau sponsorizări.
„În curând sunt 30 de ani de la Revoluţie. Cineva se străduieşte să documenteze de 30 de ani, să adune materiale, nu înţeleg de ce altcineva vrea să facă un alt muzeu, când avem deja unul. În care s-ar putea investi. Tot suportul meu şi al artiştilor este de a susţine Memorialul Revoluţiei. Nouă ne pasă foarte mult de cum se documentează Revoluţia română”, a mai spus Dana Sarmeş.
Primarul Nicolae Robu susţine că în 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, oraşul în care a început revoluţia anticomunistă, ar trebui să aibă un muzeu dedicat acelor evenimente.
Proiectul unui nu muzeu
La sfârşitul anului 2016, Ministerul Culturii a identificat o sursă de finanţare de trei milioane de euro pentru realizarea muzeului, cu condiţia ca clădirea Garnizoanei demilitarizate din Piaţa Libertăţii, unde ar urma să se facă muzeul, să fie cedată cât mai repede de către Consiliul Judeţean Timiş, care a primit clădirea de la Armată. CJT a pierdut însă clădirea pentru că nu şi-a respectat promisiunile din contract de a face investiţii de reabilitare.
„Am avut răbdare pentru că acea clădire (n.r. Garnizoana) este ideală. Ceva mai potrivit nu avem. Dar cum vremea trece, voi încerca să găsesc soluţii alternative. Am ceva, dar deocamdată nu vreau să vorbesc despre ea, pentru că nu este făcută analiza de rigoare, să fiu convins că este fundamentată. Varianta clădirii de pe strada Alecsandri nu este prea potrivită. Avem în reabilitare şi acea clădire, oricând am putea să punem la dispoziţie cât ar fi necesar din ea pentru găzduirea muzeului Revoluţiei. Rămâne ca o soluţie ultimă. Dacă nu găsim ceva mai potrivit”, a mai spus Robu.
În viziunea primarului, muzeul ar trebuie să fie unul naţional, care să vorbească nu doar despre cele întâmplate la Timişoara.
„Muzeul ar trebui să conţină documente privind revoluţia din decembrie 1989, nu numai de la Timişoara. Trebuie să realizăm aici Muzeul Naţional al Revoluţiei Române din 1989. Sigur, focusat pe ce s-a întâmplat în Timişoara, dar trebuie să cuprindem tot ce putem strânge din întreaga ţară. În plus, trebuie să fie tehnologie modernă, multimedia, care să ilustreze ce s-a întâmplat atunci, tot ce se obişnuieste să fie în muzeele actuale”, a mai declarat Nicolae Robu.
Se încarcă comentariile...
