Muzeul Revoluţiei anticomuniste, blocat de Ministerul Apărării Naţionale, care preferă să ţină un monument istoric în paragină
0
MApN a reintrat în posesia fostei Garnizoane din Timişoara, demilitarizată, dar refuză să o predea oraşului pentru a se face Muzeul Revoluţiei.
În perspectiva anului 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, ar trebui ca oraşul în care a început revoluţia anticomunistă, să aibă un muzeu dedicat acelor evenimente. La 28 de ani, muzeul Revoluţiei rămâne un vis.
La sfârşitul anului 2016, Ministerul Culturii a identificat o sursă de finanţare de trei milioane de euro pentru realizarea muzeului, cu condiţia ca clădirea Garnizoanei demilitarizate din Piaţa Libertăţii, unde ar urma să se facă muzeul, să fie cedată cât mai repede de către Consiliul Judeţean Timiş, care a primit clădirea de la Armată. CJT oricum ar fi pierdut-o pentru că nu şi-a respectat promisiunile din contract de a face investiţii de reabilitare.
Garnizoana a revinit la MApN, însă acest lucru nu a însemnat şi transferul imobilului către Municipalitate, via Ministerul Culturii.
Cei de la Armată susţin că refuză acest troc pentru că Primăria nu a putut oferi în schimb un spaţiu de care să fie mulţumiţ, unde ar trebui să funcţioneze anumite structuri ale Armatei.
În atare condiţii, Garnizoana rămâne în paragină, în plin centrul istoric al Timişoarei. Vorbim de cel mai vechi imobil din Timişoara (exceptând Castelul Huniade), care apare în planurile Cetăţii în 1727, fiind construită de administraţia militară austriacă, după eliberarea Banatului de sub ocupaţia otomană.
Este cel mai vechi imobil din oraş care îşi păstrează volumetria iniţială, pentru că foarte multe clădiri construite la aceea vreme au suferit transformări, etajări şi schimbări de aspect şi funcţiune.
„Din păcate, nu am reuşit să fim uniţi, cum se întâmplă cu prea multe lucruri pe plan local. Când a fost o oportunitate de a face muzeul în clădirea Garnizoanei, trei milioane de euro au rămas necheltuiţi. Clădirea a fost luată de la CJT, pentru că nu au reabilitat-o conform angajamentelor. Asta-i PSD-ul. Incapabil să facă ceva dar <tare> în a-i bloca pe cei ce pot!
Din informaţiile mele şi acum ar putea fii obţinuţi acei bani, dar cei de la Armată nu doresc să ne pună la dispoziţie fosta Garnizoană pentru acest obiectiv, iar acea clădire stă în paragină. Într-o paragină din ce în ce mai avansată. Asta nu deranjează pe nimeni, se pare. Am propus să amenajăm acolo muzeul Revoluţie, pentru că este ideală din toate punctele de vedere pentru aşa ceva. Şi ca amplasament, în Piaţa Libertăţii, ca vizibilitate, accesibilitate, ca structură internă, amplasarea camerelor, parcă e gândită să fie muzeu. Dar s-a invocat că acolo trebuie să îşi aibă sediul nu ştiu ce structuri aflate sub jurisdicţia MApN (n.r. Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, precum şi alte asociaţii), care nu au unde să funcţioneze. Când le-am propus alte spaţii, unde să funcţioneze, ni s-a spus că nu sunt potrivite. Îmi pun întrebarea, după atâţia ani cum funcţionează acele structuri? Pentru că acolo nu funcţionează nicio structură, nu se face nicio amenajare, atâta tot că se distruge un bun al nostru, al tuturor, pentru că este parte din avuţia naţională...
Din păcate, nu s-a putut face un muzeu aici pentru că anumite persoane nu au avut suficientă deschidere de minte, începând de la nivel local, de la nivelul Consiliului Judeţean, până la nivel de prim miniştri”, a declarat Nicolae Robu, primarul Timişoarei.
În căutare de soluţii alternative
Nicolae Robu susţine că a avut până acum răbdare, dar timpul trece şi există riscul ca 2021 să prindă Timişoara fără un muzeu al Revoluţiei.
„Am avut răbdare pentru că acea clădire este ideală. Ceva mai potrivit nu avem. Dar cum vremea trece, voi încerca să găsesc soluţii alternative. Am ceva, dar deocamdată nu vreau să vorbesc despre ea, pentru că nu este făcută analiza de rigoare, să fiu convins că este fundamentată. Varianta clădirii de pe strada Alecsandri nu este prea potrivită. Avem în reabilitare şi acea clădire, oricând am putea să punem la dispoziţie cât ar fi necesar din ea pentru găzduirea muzeului Revoluţiei. Rămâne ca o soluţie ultimă. Dacă nu găsim ceva mai potrivit”, a mai spus Robu.
Se vrea un muzeu cu tehnologie modernă
În viziunea primarului, muzeul ar trebuie să fie unul naţional, care să vorbească nu doar despre cele întâmplate la Timişoara.
„Muzeul ar trebui să conţină documente privind revoluţia din decembrie 1989, nu numai de la Timişoara. Trebuie să realizăm aici Muzeul Naţional al Revoluţiei Române din 1989. Sigur, focusat pe ce s-a întâmplat în Timişoara, dar trebuie să cuprindem tot ce putem strânge din întreaga ţară. În plus, trebuie să fie tehnologie modernă, multimedia, care să ilustreze ce s-a întâmplat atunci, tot ce se obişnuieste să fie în muzeele actuale”, a mai declarat Nicolae Robu.
Reamintim că pentru o bucată de vreme, Garnizoana s-a aflat în proprietatea Consiliului Judeţean Timiş, de pe vremea pesediştilor Titu Bojin şi Sorin Grindeanu, însă aceştia nu au făcut nimic pentru reabilitarea clădirii, dar nici nu au dorit să o cedeze Primăriei, să fie transformată în muzeu.
Clădire în care a locuit guvernatorul Mercy
În acest palat au locuit toţi conducători armatelor din Banat, în frunte cu guvernatorul Mercy. Aici a stat şi împăratul Iosif al II-lea, după o vizită făcută la Timişoara în 1825. Chiar şi la această clădire, intrarea a suferit modificări, în jurul anului 1880.
Pe planurile detaliate din 1752 apare ca o casa cu un etaj şi mansardă. La parter erau bucătăria, grajdurile, camerele pentru servitori şi ordonanţe. La etaj erau încăperi de locuit, spaţii de reprezentanţă şi arhiva. La mansarda erau încăperi de locuit şi depozite. Pe la 1900 se construiesc la parter trei arcade, însă astăzi numai arcada din mijloc, prin care se accede în cladire, se mai păstrează.
Se încarcă comentariile...
