„Scheletele“ din dulapul Patriarhului Daniel: „diavol” pentru fratele său, rebel în Elveţia, bănuit de blat cu Securitatea, preafericitul milionarilor

„Scheletele“ din dulapul Patriarhului Daniel: „diavol” pentru fratele său, rebel în Elveţia, bănuit de blat cu Securitatea, preafericitul milionarilor

Preafericitul Daniel, şeful Bisericii Ortodoxe Române FOTO Adevărul

Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, are un trecut pe care în mod sigur l-ar dori uitat. „Adevărul“ vă prezintă câteva dintre „scheletele“ din dulapul conducătorului BOR-ului.

Patriarhul Daniel, pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, este patriahul Bisericii Ortodoxe Române, înscăunat în 12 septembrie 2007. Născut în 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara (judeţul Timiş), Daniel şi-a desăvârşit studiile în Occident, în plin regim comunist-ceauşist.

Preafericitul Daniel este absolvent al Institutului Teologic din Sibiu în 1974. A făcut doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania). 

Lector în Elveţia în timpul lui Ceauşescu

În plină dictatură ceauşistă, Dan Ilie Ciobotea a reuşit să-şi continue studiile în străinătate, la universităţi din Franţa şi Germania, iar începând din 1980, a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveţia), unde a fost şi director adjunct între 1986 şi 1988.
 
În aceeaşi perioadă, în care românii doar visau la un paşaport pentru Occident, a participat la numeroase întruniri religioase în Europa şi SUA. De aici au apărut speculaţiile privind relaţiile sale apropiate cu ofiţeri de rang înalt din fosta Securitate, care s-a infiltrat, de altfel, în Biserica Ortodoxă Română la toate nivelurile.
 
Proaspăt întors în ţară, noul călugar Daniel a fost promovat în structura Patriarhiei, pe funcţia de consilier şi director al sectorului „Teologie Contemporana şi Dialog Ecumenic”. De la blugii cu care era îmbrăcat în Elveţia, a ajuns în scurt timp să poarte veşmintele celor mai înalte ranguri arhiereşti.
 
În martie 1990, a fost numit episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul Lugojanul. În iulie, acelaşi an, a fost înscăunat ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. 

Preafericitul Daniel în 1988, în Elveţia FOTO ganduridinierusalim.com (via Cotidianul)


Acuzat de colaborarea cu fosta Securitate


Ascensiunea ierarhică uluitoare, fără precedent în Biserica Ortodoxă Română, a accentuat şi amplificat încă de atunci speculaţiile privind colaborarea cu fosta Securitate a proaspătului mitropolit Daniel. Până acum, însă, Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, a fost primul şi singurul înalt prelat al BOR care a recunoscut activitatea sa de turnător, cerându-şi iertare pentru acest păcat
 
Pe deasupra, în 16 octombrie 2007, Patriarhul Daniel a primit decizie de necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică din partea CNSAS. O altă legendă care circulă în România postdecembristă, pe care nimeni nu se încumetă s-o clarifice, este că lui Daniel Ciobotea i s-ar fi ars cu intenţie în toiul Revoluţiei, pe data de 23 decembrie 1989, dosarul de cadru la Securitate.

Înt-un articol publicat de cotidianul "Ziua" imediat după decizia din 2007, oficialii CNSAS declară: „Din datele ajunse la CNSAS nu rezultă ce tip de dosar îi fusese deschis lui PF Daniel. Având în vedere faptul că acesta a călătorit în străinatate înainte de 1989 (la studii postuniversitare) este posibil să fi fost vorba de un dosar de urmărire”.


Nunta lui Iulian Dascalu din Italia


În 2007, ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei la acea vreme, a oficiat în Italia cununia religioasă a milionarului ieşean Iulian Dascălu, cunoscut ca "regele mall-urilor". Evenimentul a avut loc în cocheta localitate italiană Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel. Pe lista extrem de scurtă de invitaţi, având în vedere anvergura în afaceri a lui Iulian Dascălu, s-au aflat numeroşi ofiţeri de rang înalt din fostele structuri ale Securităţii, iar singurul naş de cununie a fost Dan Stuparu, fostul preşedinte onorific al Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România, decedat în aprilie 2013.

„N-a venit niciodata Mitropolitul să ne ţină nouă o slujbă, iar acum e aici şi nici nu putem să-l vedem. A cui e nunta asta de s-a deplasat?”, a declarat o româncă stabilită în Italia, citată atunci de Evenimentul Zilei.
Mitropolitul Daniel a apărut drept foarte apropiat de Iulian Dascalu, care l-a tratat regeşte. A fost adus cu charterul, cazat separat de restul invitaţilor şi i s-a pus la dispoziţie pentru tot „sejurul” un Mercedes de lux, negru, cu şofer.

Preafericitul Daniel la nunta lui Dascălu din Italia FOTO evz.ro
 


"Explozia" misterioasă în afaceri a lui Iulian Dascălu

În perioada 1990 – 1996, Iulian Dascălu a dezvoltat câteva magazine de pantofi în Iaşi, în spaţii închiriate  de la fostele cooperative de producţie. Afacerea a falimentat, iar ulterior omul de afaceri a deschis un centru en-gros la Timişoara. 

Dascălu a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi. În fiecare dintre aceste întreprinderi, foşti ofiţeri de Securitate grei se regăsesc pe statele de plată ale lui Dascălu. Cel mai notoriu este fostul general Gheorghe Atudoroaie, condamnat pentru omorârea şi incinerarea a peste 40 de timişoreni la Revoluţie. Atudoroaie a fost arestat şi condamnat pentru represaliile din 1989, dar în 1991 a fost achitat şi reîncadrat în SRI de către Virgil Măgureanu. 
 
Alţi ofiţeri ai fostei Securităţii plătiţi de Dascălu sunt generalii Vasile Alexoae (fost şef al Securităţii din Roman) şi Tiberiu Simion (fost şef al SRI Iaşi), coloneii  Cornel Huţanu (fost şef Contrainformaţii SRI pe Moldova, apoi fost şef SRI Suceava), Corneliu Dogaru (fost şef al SRI Iaşi), Dorin Mocanu şi Ovidiu Feraru (fost şef la Miliţie) sau Florin Vezeteu (primul şef al SRI Iaşi). Unul dintre oamenii de încredere ai lui Dascălu este Stela Fodor, fost responsabil de relaţiile externe şi de propagandă la mamutul economic comunist intitulat Combinatul de Utilaj Greu Iaşi.
 

Scandal în familie: "E un diavol"


Unul dintre episoadele pe care Patriarhul Daniel le-ar vrea, probabil, uitate este scandalul cu fratele său, Gheorghe Ciobotea. În urmă cu aproximativ 4-5 ani, între cei doi fraţi s-au purtat discuţii aprinse inclusiv prin intermediul presei. 
 
Gheorghe Ciobotea l-a reclamat pe Daniel, atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, pentru că, susţinea el, s-a intabulat în fals în Cartea Funciara, ca unic proprietar al pământului moştenit de la bunici. 
 
„S-a purtat foarte murdar cu mine. A luat tot, toată averea părintească. Fratele meu, Mitropolitul, a făcut acte în 2004 cu primarul din Bara şi mi-a luat tot. El e omul lui Satana, nu e om al Bisericii! A fost ofiţer de Securitate sub acoperire. Să ştie lumea cine-i, să-l vadă. Eu am lucrat flămând şi rupt pentru ca să-l ţin la şcoli, iar el mă scoate-n stradă. E un diavol!”, a spus fratele Patriarhului, Ghita Ciobotea, în 2007, pentru Evenimentul Zilei. 
 
„La moartea părinţilor noştri, Patriarhul a falsificat actele şi a donat pământul şi casa mea Bisericii Ortodoxe. Eu, nevasta mea şi copilaşii mei am fost aruncaţi în stradă", susţinea Gheorghe Ciobotea, într-o declaraţie din 2010, pentru Adevărul. 


 
Afirmaţiile lui Gheorghe Ciobotea l-au determinat pe Patriarh să emită un comunicat de presă de apărare. "Casa părintească a familiei Ciobotea din satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş, a fost folosită în exclusivitate de către domnul Gheorghe Ciobotea după trecerea la cele veşnice a mamei, Stela (1975), şi mutarea tatălui, Alexie, la Lugoj (1977), apoi la Bucureşti (1979), pentru a fi îngrijit de către fiica acestuia, doamna Floare (Ciobotea) Vişan.
 
Timp de peste 30 de ani, domnul Gheorghe Ciobotea a locuit cu familia sa în casa părintească, perioadă în care a demolat şase anexe ale gospodăriei pe care le-a valorificat în interes propriu. Casa a fost lăsată să se degradeze astfel încât, din cauza condiţiilor improprii de locuit, domnul Gheorghe Ciobotea a abandonat casa părintească şi s-a mutat în clădirea sediului fostului C.A.P. din localitate, construită pe un teren care a aparţinut familiei Alexie şi Stela Ciobotea”, se arată în comunicatul emis de Patriarhie, în finalul căruia se precizează că „se constată permanent că invidia este o boală sufletească foarte greu de vindecat”. 
 
În ultima perioadă, relaţia dintre Gheorghe Ciobotea şi Patriarh pare mai bună. Într-un interviu acordat anul trecut unui ziar local, fratele Preafericitului Daniel a vorbit despre politică, agricultură şi viaţă, în general, dar a evitat orice discuţie legată de Patriarhul Daniel. 
 
Totuşi, Gheorghe Ciobotea a spus că se fac prea multe biserici. „E nevoie şi de credinţă, dar aţi văzut cum sunt spitalele”, a spus fratele Patriarhului. Provocat să comenteze întâlnirea dintre Victor Ponta şi Patriarhul Daniel, care a avut loc anul trecut, În plină perioada electorală pentru prezidenţiale, Ciobotea a spus că „se întâlnesc pentru interese, să-i voteze popii pe PSD, nu vedeţi câţi sunt?”. „Nu mi-s (n.r. sunt) nici cu Ponta, nici cu Patriarhul. S-au întâlnit să dea bani la mănăstiri la catedrale”, a spus Ciobotea, care nu vrea în ruptul capului să plece din satul natal pentru că acolo se simte… cu adevărat liber.
 

Cetăţenie de onoare încoronată cu o coajă de pâine

În Iulie 2008, Preafericitul Daniel a trecut printr-un moment penibil în momentul în care se afla într-o vizită oficială la Timişoara, unde trebuia să primească titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Primarul Gheorghe Ciuhandu urma să îi ofere distincţia într-o ceremonie publică, dar chiar înainte de discursul de mulţumire a Patriarhului, Ramona Băluţescu, scriitoare şi jurnalistă timişoreană, a luat cuvântul. Femeia i-a oferit capului bisericii o pungă cu două felii de pâine uscată şi bani. 
 
„Pentru conducătorul Bisericii Ortodoxe nu contează că oamenii mor de foame! I-am adus o bucată de pâine şi 10.000 de lei vechi. L-am întrebat pe Patriarh dacă pentru Biserica Ortodoxă Romană contează că oamenii mor de foame. Mi-a zis că nu", a ţinut să spună jurnalista în faţa publicului. Timişoreanca Ramona Băluţescu l-a acuzat public pe Patriarhul Daniel că nu-i pasă de săraci.
   

Fostul său şofer a devenit şef la Trinitas TV

Reprezentanţii Patriarhiei Române au decis, în 2014, să îl înlocuiască din funcţie pe fostul director al staţiei de televiziune a bisericii, Trinitas TV, Nicolae Dima, fiind numit în schimb Leonard Ciofu, unul dintre oamenii de bază ai Patriarhului Daniel încă din perioada în care acesta era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. 
 
Leonard Ciofu este de profesie inginer, originar din judeţul Iaşi, oraş în care, în cadrul Mitropoliei, s-a ocupat, printre altele, de parcul auto al instituţiei bisericeşti. 
  
Leonard Ciofu a ajuns la Patriarhie odată cu numirea în funcţia de patriarh a lui Daniel (2007). Ciofu a fost un apropiat al Patriarhului încă din perioada în care acesta conducea Mitropolia Moldovei. Surse din cadrul acestei instituţii au relatat că inginerul avea o funcţie de conducere şi la Iaşi, însă nu de puţine ori era şoferul personal al mitropolitului. 
 
„Respectivul a fost şeful Compartimentului Aprovizionare, Transport şi Parc auto al Arhiepiscopiei Iaşilor, iar când era situaţia de aşa manieră, era şi şoferul maşinii mitropolitului de atunci, Daniel. A plecat împreună cu Preafericitul la Bucureşti, unde este consilier patriarhal şi, acum, director al televiziunii Trinitas“, a precizat o sursă din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
 
Televiziunea Trinitas a fost înfiinţată în octombrie 2007, prin „iniţiativa şi cu implicarea directă“ a Preafericitului Daniel, după cum susţin reprezentanţii BOR. 
 


Înconjurat de personaje dubioase

Patriarhul Daniel a preferat, odată cu plecarea la Bucureşti, să îşi păstreze o mână de oameni apropiaţi cu care să colaboreze. Unii dintre colaboratorii şefului BOR au fost mai mult decât controversaţi. În urmă cu mai bine de un an, ziarul „Adevărul“ dezvăluia că patriarhul lucrează cu un inginer condamnat penal la cinci ani de puşcărie în dosarul „Transformatorul“, dosar care l-a trimis după gratii şi pe fostul şef al PNL Iaşi şi ex-ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu.
 
Inginerul cu pricina era Ioan Turbatu, cel care, la acea vreme, se ocupa de achiziţiile din proiectul construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Turbatu era condamnat în primă instanţă tocmai pentru „aranjarea“ unor licitaţii publice din perioada în care era şef la Electrica Moldova. Reprezentanţii BOR spuneau atunci că respectă prezumţia de nevinovăţie în cazul lui Turbatu. În prezent, acesta se află în puşcărie după ce condamnarea sa a rămas definitivă. 


Cum funcţionează filiera Nichita-Fenechiu-Dascălu-PF Daniel, la Iaşi

Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita (PSD), se încăpăţânează să stea aproape de "cele sfinte" cu cheltuieli astronomice făcute din bugetul public pentru Biserică. Printre lăcaşele de cult favorizate sunt cele păstorite de liberalul Relu Fenechiu, sflat acum în puşcărie, sau de omul de afaceri Iulian Dascălu, cununat în 2007 de însuşi Prea Fericitul Daniel, un susţinător fervent al controversatului proiect imobiliar Palas.
 
În 2013, municipalitatea ieşeană a anunţat că 28 de unităţi de cult din oraş au fost finanţate, în 2012, cu 1,34 de milioane de lei, din taxele şi impozitele încasate de la contribuabili. Printre parohiile alese să primească bani de la buget se numără şi ctitoria ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu.
 
Biserica, ridicată în cartierul de vile construit de Fenechiu în zona rezidenţială Bucium, a primit de la Primăria Iaşi, în 2012, o „atenţie” de 20.000 de lei. Practic, a fost dublată suma pe care preotul paroh al Bisericii cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ susţine că o încasează într-un an de la cele 150 de familii care locuiesc acum în cartier.
 
Construcţia bisericii a început în 2008, iar grosul investiţiilor de până acum, de 1,5 milioane de lei, a fost asigurat chiar de către Guvernul condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu. Lucrările la biserică au stagnat în ultimii ani, însă schelele au reapărut pe construcţie, odată cu venirea primăverii.


„Sf. treime”: Dascălu, Nichita şi PF Daniel 

Pe lista celor mai consistente finanţări făcute de Primăria Iaşi pentru lăcaşurile de cult se numără şi Biserica „Sf. Iulian din Tars”, ridicată în mijlocul campusului studenţesc Tudor Vladimirescu, în imediata vecinătate a centrului comercial Iulius Mall, unul dintre mallurile pe care Iulian Dascălu le deţine la Iaşi. Biserica a primit, în 2012, 100.000 de lei din bugetul Oraşului.
 
Construcţia acestui lăcaş de cult a început în 2004, în urma unei donaţii consistente, de peste 1 milion de lei, asigurată de omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu, „regele mall-urilor”. Punerea pietrei de temelie la biserică a coincis cu aprobarea în Consiliul Local Iaşi a controversatului proiect imobiliar Palas, administrat tot de Dascălu, o iniţiativă susţinută puternic de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la vremea respectivă Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

 
Relaţia strânsă între Preafericitul Daniel, Iulian Dascălu şi primarul Gheorghe Nichita este binecunoscută. Surse din mediul de afaceri susţin că donaţia lui Iulian Dascălu pentru biserică ar fi fost parte a condiţiilor puse de Daniel pentru susţinerea proiectului Palas, prin care Dascălu a primit în concesiune de la municipalitatea ieşeană 12 hectare de teren în centrul oraşului, lângă Palatul Culturii, pentru o investiţie imobiliară.
 
Şi în 2013, Primăria Iaşi a prevăzut în buget 500.000 de lei pentru finanţarea a 19 lăcaşe de cult, printre care şi cele două menţionate anterior. Aprobarea banilor pentru biserici a stârnit discuţii aprinse în Consiliul Local Iaşi în iunie 2012. „Biserica Ortodoxă Română a raportat un profit imens. Alocă şi acest for ceva pentru investiţiile de la biserici? Există vreun filtru prin care municipalitatea a verificat modul în care se distribuie aceşti bani? Spun asta pentru că alocarea pare mai degrabă o recompensă post-electorală”, a afirmat atunci Gabriel Grigore, de la PDL.
 
Replica primarului a fost acidă şi vagă. „E frumoasă politica. Am început să ne certăm de la credinţă. Lista cu bisericile care primesc bani de la buget a fost aprobată la începutul anului, iar acum am mai adăugat şapte. Mitropolia are buget separat de parohii. Daca Mitropolia are bani, ei pleacă pentru investiţii. Parohiile sunt sărace, ne roagă chiar enoriaşii să dăm bani pentru biserici“, şi-a argumentat primarul Gheorghe Nichita alocările către Biserică.


Sfinţirea cu trafaletul, de râsul Internetului

Gestul Patriarhului Daniel de a sfinţi noile studiori ale Trinitas TV şi Radio Trinitas cu trafaletul a stârnit un scandal uriaş, în vara anului trecut. Din păcate, Patriarhia nu a ştiu să explice care era rostul trafaletului şi a dat explicaţii penibile care nu au lămurit problema.
 
„Nu este trafalet. Trafalet este pentru cei neiniţiaţi, cei care habar n-au în ce constă slujba de sfinţire şi ce se foloseşte la slujba de sfinţire. Este o tijă de aproximativ 2-3 metri, având în vedere faptul că sunt şi încăperi mai înalte şi care este folosită pentru a unge cu untdelemn sfinţit pereţii încăperii respective. Deci nu se numeşte trafalet, ci tijă de sfinţire şi este folosită de mult timp în slujbe, nu a fost acum prima dată”, a spus Constantin Stoica, purtătporul de cuvânt al Patriarhiei Române, la Europa FM.

După câteva zile, Preafericitul s-a arătat amnezic când a fost întrebat de reporter despre trafalet. „Care trafalet? Era un trafalet... Nu ştim noi. Nu ştiu despre ce e vorba… Nu ne interesează trecutul. Noi vorbim numai de astăzi. Nu ne interesează dacă ne critică sau nu. Noi nu avem timp să citim reacţii. Noi ne angajăm în acţiuni, nu în reacţiuni”, a răspuns Patriarhul.


Implicarea clerului în campania electorală

Campania electorală din 2014 pentru desemnarea preşedintelui României a consemnat implicarea fără precedent a clerului Bisericii Ortodoxe Române în lupta politică. Fie că au rostit făţiş în faţa enoriaşilor numele candidatului PSD, Victor Ponta, sau doar iniţialele formaţiunii politice din care acesta provine, preoţii ortodocşi implicaţi au dat mereu argumentaţiei o tentă naţionalistă.
 
În ciuda nenumăratelor exemple aduse la cunoştinţa opiniei publice, probate cu înregistrări audio sau video, oficialii Bisericii Ortodoxe Române, prin vocea purtătorului de cuvânt, Constantin Stoica, au negat că ar fi vorba despre implicare instituţională. Patriarhul Daniel a stat în umbră în această perioadă şi nu a răspuns acuzaţiilor lansate împotriva BOR.
 
Credincioşii care au la Mănăstirea Cozia (judeţul Vâlcea) au primit în curte bileţele cu mesajul „Stimate alegător creştin-ortodox, când votezi, nu îţi trăda credinţa şi neamul! Votează Victor Ponta, român şi creştin-ortodox!“.
 
Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Maramureşului şi Sătmarului, apare într-o înregistrare video, în duminica premergătoare turului 2, în timp ce face campanie electorală pentru Victor Ponta şi-şi îndeamnă subordonaţii să meargă la vot cu acest gând. 
 
„Noi vă spunem, votaţi-l pe-al nostru! Trebuie să fie creştin, să fie ortodox, să se închine, să facă sfânta cruce“, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Maramureşului şi Sătmarului.
 
De cealaltă parte, Guvernul Ponta a dat dovadă de multă generozitate faţă de BOR. Pe 1 septembrie 2014, Guvernul României a alocat, din fondul de rezervă bugetară, 2 milioane de lei pentru Mănăstirea Nicula, pe care Victor Ponta o vizitase cu două săptămâni înainte.

Patriarhul Daniel a trebuit să se mulţumească cu Iohannis preşedinte
 
Pe de altă parte, Daniel a formulat o declaraţie  imediat după ce a ieşit din secţia de votare, în seara zilei de 16 decembrie 2014:
 
„În istoria poporului român, ca răspuns la rugăciunile sale pentru a dobândi libertatea şi unitatea naţională, adesea Dumnezeu a lucrat chiar şi prin oameni străini de neamul nostru. De pildă, România Mare s-a realizat mai ales şi prin conducători ai României ca regele Ferdinand şi regina Maria, care nu aveau deloc sânge românesc în venele lor”, a spus Preafericitul Daniel, care şi-a dat seama că noul preşedinte va fi Klaus Iohannis.
 
Singura voce critică cu privire la implicarea politică a BOR a fost cea a preotului ieşean Ioan-Florin Florescu, emigrat în Scoţia în 2011. Pe 15 noiembrie 2014, la sfârşitul campaniei electorale, acesta a postat un mesaj dur pe blogul personal: „Mi-e ruşine de cei care v-au spus din amvonul Bisericii să votaţi un hoţ dovedit, doar pentru că e botezat ortodox şi îşi face cruce cum trebuie. Îmi cer eu scuze pentru această rezumare imbecilă a Ortodoxiei“.
 
citeste totul despre: