Premieră uriaşă la Timişoara, în urmă cu 50 de ani: Prima Facultate de Calculatoare din România. Cum arăta computerul acum jumătate de secol
0
IT-ul este un sector care s-a dezvoltat enorm în ultima jumătate de secol. Nimeni nu poate să prevadă unde se va ajunge în viitor în domenul IT, care vine cu noutăţi aproape de la o zi la alta.
În urmă cu 50 de ani, în anul 1966, la Institutul Politehnic din Timişoara, au avut loc două evenimente remarcabile, care au condus la înfiinţarea primei Şcolii de Calculatoare din România. În anul 1966 îşi finalizează studiile prima generaţie de ingineri specializaţi în calculatoare electronice din ţară, în cadrul secţiei de Electromecanică, a Facultăţii de Electrotehnică.
A urmat aprobarea înfiinţării, de către Ministerul Învăţământului, la Politehnica din Timişoara, a primei Facultăţi de Calculatoare. În acel an 1966, s-a organizat concursul de admitere pentru 20 de studenţi. Anul următor au fost deja 50.
“Această facultate a avut şi va avea întotdeauna un mare succes. Sunt mii de oameni care au un salariu, care chiar se bucură de ce fac, parte dintre ei merg cu plăcere la serviciu. Eu am făcut parte din această categorie", a declarat Horia Gligor, care face parte din prima generaţie de absolvenţi ai Facultăţii de Electronică şi Calculatoare din Timişoara.
Horia Gligor era pasionat de electronică încă din perioada în care era elev la Liceul “C.D.Loga” din Timişoara. Acesta îşi aduce aminte că primele programe pe care le-a realizat au fost făcute pe istoricul MECIPT - primul calculator realizat într-un mediu universitar din România, la Politehnica din Timişoara.
"Pe acest calculator cu tuburi, cu o capacitate care nu se poate compara cu ce avem azi, am făcut primul meu program de la butoane. Sunt amintiri nostalgice. Pe acest calculator s-a calculat structura de rezistenţă a barajului de la Vidraru, s-a reproiectat structura de rezistenţă a cupolei de la pavilionul expoziţional Romexpo, şi s-a făcut prima traducere din limba engleză în limba română. Evoluţia în aceşti 50 de ani nici măcar nu o mai putem sesiza bine. Profesorul Baltac avea în mână un bit format din două tuburi electronice, pe asta s-a bazat şi MECIPT-ul, iar telefonul pe care îl avea şi dânsul, avea memoria de 64 de giga”, a mai spus Horia Gligor.
Computerul MECIPT-1 a fost pus în funcţiune în 1961
IT-ul este un sector care s-a dezvoltat enorm de mult în ultima jumătate de secol. Nimeni nu poate să prevadă unde se va ajunge în viitor în domenul IT, care vine cu noutăţi aproape de la o zi la alta.
“Habar nu avem ce o să se întâmple, dar o să se întâmple. Nu stăpânim prea bine cu ce suntem contemporani acuma. Majoritatea nu foloseşte decât o mică putere din ce avem pe telefoanele mobile. Nu mai vorbim de puterea calculatoarelor. Faţă de vremurile nostalgice în care se strica un calculator şi eram capbili să vedem care tranzistor e stricat, care cip, îl extrăgeam şi puneam altul, acuma, dacă nu se schimbă cumva tot calculatorul imediat, se schimbă placa de bază. Cred că pe viitor se va pune accentul pe inteligenţa artificială, care ne va modifica viaţa într-un mod foarte tare. Putem intra uşor în filosofie, dar suntem contemporani cu o mare firmă din SUA, care a reuşit să introducă algoritm de curizitate în calculator. Sunt caracteristici umane…”, a mai declarat Gligor.
Studenţii au un loc de muncă încă din timpul facultăţii
Din 1966 până astăzi, facultatea asigură pregătirea inginerilor în programele de studii Calculatoare, Automatică şi Informatică Aplicată, Tehnologia Informaţiei şi Informatică.
“Cei 50 de ani de Calculatoare la Timişoara este un moment definitoriu pentru Politehnică. Am condus Catedra de Calculatoare vreme de 20 de ani, din 1992. Sunt profund implicat în toate schimbările şi tot ce s-a realizat. Este o schimbare majoră. Eu lucram cu calculatoare cu cartele perforate, apoi am construit sisteme cu benzi perforate. Astăzi lucrăm cu sisteme moderne. Este o trecere colosală. Trebuie să ne adaptăm acestor cerinţe, planul de învăţământ a fost schimbat de şase ori în decurs de zece ani. Asta arată dinamica domeniului nostru. Pot să spun că viitorul este al nostru, calculatoarele vor fi implicate în viaţa oamenilor”, a mai spus Vladimir Creţu.
Computerul MECIPT-1 se află astăzi la Muzeul Banatului
Astăzi, aproape orice absolvent al acestei facultăţi are asigurat un loc de muncă, susţine profesorul Vladimir Creţu. Este facultatea cu cei mai mulţi studenţi la Politehnică, numărul lor ajungând astăzi la 1.400.
“Din momentul în care a intat cineva la această facultate, are sigur un loc de muncă asigurat. Pe noi chiar ne deranjează acest lucru, că studenţii din anul II-III sunt deja angajaţi de companii. Din acest punct de vedere nu mai frecventează şcoala aşa cum ar trebui. Aici imediat îşi găsesc de lucru”, a mai spus Vladimir Creţu.
Cu ocazia acestei aniversări, cei interesaţi pot vedea expusă, la Bastionul Therezia, istoricul MECIP, primul calculator din România, realizat în mediul universitar, pus în funcţiune în 1961, la Timişoara.
Citeşte şi:
Criză în sectorul IT din Timişoara. Firmele nu mai au de unde recruta angajaţi. O soluţie ar fi specialiştii din nordul Africii
Performanţă românească: istoria computerului construit la Timişoara, cu care s-au proiectat barajul Vidraru şi cupola Romexpo
Cum arăta şi funcţiona primul calculator din România
Se încarcă comentariile...
