Peste 500 de companii chineze caută parteneri din zonă. Firmele sunt invitate la cel mai mare târg al chinezilor din Europa Centrală şi de Est
0Central European Trade and Logistics Cooperation Zone, organizatoarea China Smart Expo de la Budapesta, a sosit la Timişoara pentru a promova cel mai important eveniment al oamenilor de afaceri chinezi din Europa Centrală şi de Sud-Est.
Reprezentanţii evenimentului China Smart Expo de la Budapesta - eveniment ajuns la cea de a XIX-a ediţie, au realizat un parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, prin care oamenii de afaceri din Timiş sunt invitaţi să participe la târgul din capitala Ungariei, ce se va desfăşura în perioada 31 mai-2 iunie 2018.
China Smart Expo Budapesta este unul din cele mai mari şi complexe evenimente din Europa Centrală şi de Est, care cuprinde expoziţii, prezentări de firme, conferinţe tematice şi întâlniri de afaceri de tip B2B, devenind astfel o platformă de întâlnire a producătorilor, exportatorilor şi importatorilor din China cu oameni de afaceri din ţările europene.
La ediţia din acest an, vor fi prezente pe o suprafaţă de 10.000 metri pătraţi peste 500 de companii chineze abilitate de Ministerul Comerţului din China şi care deţin licenţe de export-import în relaţia cu UE.
Cifrele de anul trecut sunt o dovadă a succesului de care s-a bucurat evenimentul de la Budapesta: 300 de expozanţi, 4800 de vizitatori înregistraţi, 2000 de contacte de afaceri.
Noutatea ediţiei 2018 este structurarea expoziţiei în trei mari secţiuni, după cum urmează.
China Smart Expo: Întâlniri şi contacte de afaceri cu peste 300 de expozanţi chinezi din domeniile: IT şi electronică, industria agro-alimentară, construcţii, industria auto, construcţii de maşini, imobiliare, textile, industria chimică, industria mobilei, echipamente şi articole de uz casnic, energie din surse regenerabile.
Shandong Culture Expo: Reuneşte 80 de reprezentanţi şi delegaţi guvernamentali de rang înalt din sectoarele învăţământ, programe de mobilităţi, turism, sport, drepturi de autor, artă, conţinut on-line.
China Import: Forum de afaceri comun unde sunt aşteptate companii din ţările Europei Centrale şi de Est care pot face export în domeniile industriei alimentare şi produselor agroalimentare.
Mai multe informaţii cât şi înregistrările se pot face pagina web: www.chinasmartexpo.com.
Relaţiile dintre China şi Ungaria sunt excelente în ultimii ani.
În urma întâlnirii de nivel înalt „16+1” de la Budapesta, la care au participat 16 ţări şi China, maghiarii au semnat câteva înţelegi importante cu asiaticii: China ar urma să investască 140 de miliarde de dolari în Ungaria.
În 2017, investiţiile chineze în Ungaria au depăşit 4,1 miliarde de dolari. În jur de o mie de firme din Ungaria realizează exporturi în China, cu 50 la sută mai multe decât în 2010. Valoarea schimburilor comerciale între cele două ţări se ridică la 5,72 miliarde de dolari. Ungaria este unul dintre cei mai importanţi parteneri din regiune pentru China.
S-a semnat şi un contract între Universitatea Fudan şi Universitatea „Neumann János” prin care va demara din 2019 un program comun de MBA.
Una dintre cele mai importante proiecte semnate de ministrul de externe Szijjártó Péter şi premierul Li-Keqiang, este construcţia liniei de tren rapid între Budapesta şi Belgrad. Eximbank China a oferit un credit pe 20 de ani cu o dobândă anuală de 2,5 la sută, bani care reprezintă 80 la sută din investiţie.
Printre produsele alimentare şi agricole exportate de maghiari în China se află vinurile, laptele, carna, iar la sfârşitul anului trecut s-a semnat un contract prin care începe exportul mierii şi porumbului unguresc în China.
China investeşte trei milioane de euro în modernizarea Poştei Maghiare, chinezii investesc în compania BorsodChem 217 milioane de dolari, s-a inaugura deja fabrica de autobuze electrice Byd de al Komarom (investiţie de peste 20 de milioane de dolari), s-a discutat despre un centru termal şi o investiţie de 40 de milioane de dolari într-o fabrică de produse textile la Szeged.
Relaţia bilaterală UE-China
Investiţiile străine directe reprezintă unul din pilonii relaţiei bilaterale UE-CHINA în contextul în care China s-a transformat treptat într-una din principalele destinaţii şi surse ale ISD. Investiţiile chineze în UE au atins valoarea de 40 de miliarde dolari în 2015 cu o creştere de 77% faţă de anul precedent.
Sectoarele preferate de investitorii chinezi au fost în ordinea importanţei: IT&C, transport şi infrastructură, producţia de echipamente, imobiliare şi turism, entertainment, energie şi bunuri de larg consum.
UE este cel mai important partener comercial al Chinei din 2004, în timp ce China este al doilea partener comercial însemnat al UE (14,5% din valoarea totală a schimburilor extra-comunitare), după SUA (17,6%).
Volumul total al comerţului dintre China şi UE a ajuns în 2015 la 520 miliarde euro (faţă de 467 miliarde euro în 2014), ceea ce reprezintă schimburi comerciale bilaterale în valoare de 1,4 miliarde euro pe zi.
Schimburi comerciale România- China
Evoluţia schimburilor comerciale ale României cu Republica Populară Chineză arată că în anul 2015, s-a înregistrat o diminuare a schimburilor comerciale bilaterale, cu precădere la export, faţă de recordul înregistrat la finele anului 2014, când valoarea exportului românesc a fost de 759,44 milioane dolari.
Conform informaţiilor de pe mae.ro, la finele anului 2015 s-a înregistrat o scădere de 3,13%, din care exportul a fost de 581,79 milioane dolari, cu o scădere de 23,37% faţă de anul 2014, iar importul a înregistrat o uşoară creştere de 1,75%, cu o valoare totală de 3,21 miliarde dolari.
La 31 decembrie 2016, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 4,5 miliarde dolari (creştere cu 18,85% faţă de aceeaşi perioadă din 2015), din care exportul românesc a fost de 682,32 milioane dolari (creştere cu 17,27%), iar importul 3,81 miliarde dolari (+19,12%). Conform datelor provizorii pentru anul 2017 putem constata o creştere a exporturilor cu 21,29% faţă de 2016.
Principalele produse româneşti exportate pe piaţa chineză: echipament energetic, maşini-unelte, echipamente electrice, rulmenţi, cilindri laminor, piese şi componente auto, anvelope auto, instrumente şi aparatură optică, produse chimice şi îngrăşăminte complexe NPK, materiale şi articole plastice, cherestea de fag şi panouri din lemn, metale comune, cupru electrolitic, concentrat şi deşeuri de cupru şi alte metale neferoase, confecţii şi tricotaje, carne şi organe animale, vinuri etc.
În anul 2017, conform datelor provizorii, structura exportului a fost următoarea: maşini şi echipamente (37,1%), lemn şi produse din lemn (22,69%), metale şi produse din metal (7,68%), produse minerale (2,26%), materiale plastice (6,88%), produse chimice (2,3%), mijloace de transport şi componente (7,05%), mobilă (2,3%) etc.
Principalele produse importate din R. P. Chineză în România sunt: aparate de telefon şi piese de schimb, echipamente pentru telecomunicaţii, maşini şi utilaje, produse metalurgice şi articole din metale, produse chimice organice, articole textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, televizoare, aparate de aer condiţionat, tehnică de calcul, instrumente şi aparate optice, materiale de construcţii, metale comune şi articole din metale comune, maşini şi utilaje, instalaţii pentru linii de producţie, mobilă şi produse din lemn, produse minerale, alte bunuri de larg consum. În anul 2017, conform datelor provizorii structura importului a fost următoarea: maşini şi echipamente (52,42%), metale şi produse din metal (8,38%), produse textile şi confecţii (7,22%), produse diverse – mobilă, jucării (33,55%), materiale plastice (4,71%), mijloace de transport şi componente (3,98%), instrumente optice (4,95%), aflăm de pe mae.ro.
La data de 30 ianuarie 2018, conform datelor ONRC în România exista 12.636 societăţi comerciale cu participare chineză la capitalul social subscris, valoarea totală acestuia ridicându-se la 403 milioane dolari (0,67% din totalul investiţiilor străine în România). R. P. Chineză se clasează pe locul 19 în topul ţărilor care au investit în ţara noastră.