Performanţă românească: istoria computerului construit la Timişoara, cu care s-au proiectat barajul Vidraru şi cupola Romexpo
0România a fost a şasea ţară din Europa care a construit un computer. În anul 1961, la Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara a fost pus în funcţiune computerul MECIPT-1, primul calculator cu tuburi electronice conceput şi realizat în mediul universitar din România.
Una din marile realizări ale Universităţii Politehnica din Timişoara, în istoria ei de 95 de ani, a fost făcută la Facultatea de Electronică. Este vorba de MECIPT-1 (acronimul după Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnica Timişoara), primul computer conceput şi realizat în mediul universitar din România, pus în funcţiune în 1961. A fost al doilea calculator realizat în ţară după CIFA – conceput la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti.
Computerul MECIPT-1 a fost construit de matematicianul Iosif Kaufmann şi de vărul său, inginerul Wilhelm Löwenfeld.
Documentarea a început în 1955, iar proiectarea în 1956. Construcţia s-a făcut la Liceul Piarist, pe atunci fiind sediul Facultăţii de Electrotehnică. După realizarea MECIP-ului s-a înfiinţat Centrul de Calcul, iar la colectiv s-au alăturat Vasile Baltac şi matematicianul Dan Farcaş.
"Primii ani din viaţa mea profesională sunt legaţi prin mii de fire de MECIPT. Acolo mi-am făcut ucenicia, acolo m-am format ca dascăl, acolo am primit primele lecţii de viaţă, începând să disting albul de negru, frumosul în muncă de banal. Eram student eminent, şef de promoţie cu diplomă de merit, şi evident aveam prioritate după regulile acelor ani la repartizare directă în învăţământul superior. Dar, în anul 1961 ca student în anul IV la Facultatea de electrotehnică am fost abordat de Vili Lowenfeld, unul din cei doi creatori ai MECIPT un proiect despre care se vorbea deja, dar nu cu voce tare. Vili m-a adus la calculatorul aflat atunci încă înainte de naştere şi am început să lucrez cu Iosif Kaufmann, sub forma unui cerc studenţesc metodă la modă în vremea aceea. A fost momentul în care după impulsurile iniţiale ale lui Grigore C. Moisil am decis că vreau cu orice preţ să lucrez în domeniul calculatoarelor”, a povestiti Vasile Baltac, pe blogul său.
Calculatorul MECPIT-1 de la Facultatea de Electrotehnică
Baltac şi-a început activitatea la MECIPT în 1962 ca inginer. „Iosif (Sepi) Kaufmann m-a chemat lângă dânsul şi timp de 7 sau 8 ore mi-a prezentat schema dispozitivului de memorie cu tambur magnetic cerându-mi părerea despre ea. În partea doua a zilei singura dominantă era o puternică migrenă. Credeam că este un semn rău. Nu a fost... Tot în zilele acelea Sepi K. mi-a dezvăluit marele secret al funcţionării unui calculator electronic. Era vorba de faptul că după execuţia unei instrucţiuni registrul de adresă este incrementat cu 1 sau se face salt la adresa indicată în instrucţiune şi astfel se execută un program. A adăugat misterios că profesorul Rogojan care construia şi dânsul un calculator concurent nu ştie acest lucru şi nu cumva să-i spun eu. Alexandru Rogojan mi-a fost profesor în anul IV şi aveam dubii serioase asupra faptului că nu ar cunoaşte acest mecanism elementar. Şi sunt convins că nu din acest motiv şi-a finalizat calculatorul CETA numai în 1972 când a fost prea târziu”, a mai povestit Baltac.
Prima traducere din limba engleză în limba română făcută de o maşină
MECIPT-1 era alcătuit din 2.000 de tuburi electronice, peste 20.000 de condensatori şi rezistenţe, 30 de kilometri de fire şi 100.000 de lipituri. În total consuma circa 10 kW. Memoria era pe un tambur magnetic, iar capacitatea de memorare era de 1.024 de adrese.
Panoul de comandă, două dintre panourile cu tuburi electronice şi memoria cu tambur au fost restaurate în cadrul unui department specializat al Muzeului Banatului, ele fiind expuse publicului din anul 2011, la aniversarea semicentenarului.
MECIP-1 a fost urmat de MECIPT-2, un calculator numeric din generaţia a II-a, cu transistori cu o bază de programe unică pe plan mondial, pus în funcţiune în anul 1964 la IPROTIM. Şi acesta a fost proiectat şi executat la Politehnica din Timişoara.
În 1962 a realizat prima traducere din limba engleză în limba românână făcută de o maşină. „Dumneavoastră explicaţi dezvoltarea ştiinţei şi noi ajutăm la descrierea exemplelor", a fost fraza tradusă. Atunci însemna un lucru mare, acum însă este ceva extrem de banal.
Cu MECIPT-1 s-a proiectat cupola pavilionului expoziţional Bucureşti (Romexpo), s-a proiectat barajul Vidraru, realizat în 1965 pe râul Argeş, noua reţea de apă din Arad, s-a automatizat producţia la Fabrica de Bere şi s-au proiectat o mulţime de clădiri.
Instalaţie de memoria MECIPT-1 Foto: wikipedia.org
Viteza de procesare a calculatorului făcea ca unele programe să dureze ore întregi şi chiar zile. Lucra cu 50 de operaţii pe secundă, iar instrucţiunile erau formate din 15 cifre binare. Programele se introduceau cu bandă perforată. Pe post de imprimantă funcţiona o maşină de scris obişnuită, deasupra tastelor fiind montate nişte relee sub forma unor bastonaşe.
Pentru a stoca o memorie de 16 Giga bits, care încape azi pe un memory stick ce poate fi ţinut în buzunar, în era MECIPT-1 ar fi fost nevoie de o maşinărie-gigant, care ar fi ocupat câteva clădiri de patru etaje.
Documentaţie din Rusia
În epocă exista puţină documentaţie, datorită aplicaţiilor militatre ale calculatoarelor. Majoritatea era de provenienţă sovietică, pentru calculatorul M-3. Fiind un proiect ştiinţific, documentaţia pentru el era gratuită pentru ţările din Europa de Est. Löwenfeld a obţinut o parte din documentaţie, precum şi multe componente (triode, rezistoare, condensatoare) de producţie sovietică în urma unei deplasări la Moscova.
Pupitrul de comandă avea trei părţi. Partea din stânga permitea efectuarea programelor pas cu pas, inclusiv paşii microprogramaţi, în vederea depanării. Partea centrală conţinea instrumente de măsură a tensiunii de alimentare. Partea din dreapta afişa conţinutul registrelor (memorie, instrucţiuni, adresa instrucţiunii curente) şi indicatorilor, cu ajutorul unor beculeţe dublate de comutatoare.
Tamburul memoriei MECIPT-1 FOTO wikipedia.org
Evreii Löwenfeld şi Kaufmann
Wilhelm Löwenfeld s-a născut la Caransebeş în 1922, într-o familie de evrei. A fost profesor la liceul electrotehnic din Timişoara (1950–1952), apoi asistent şi şef de lucrări la IPT (1952–1973). Între 1968–1973 a fost directorul Centrului Teritorial de Calcul Electronic Timişoara. În 1974 emigrează în SUA, continuându-şi cariera între 1975–1993 la Case Western Reserve University din Cleveland. În 2003 a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler. A murit în America, la Pittsburgh, în 2004.
Iosif (Sepi) Kaufmann s-a născut în 1921 la Arad, tot într-o familie de evrei. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este internat într-un lagăr de muncă, la fel ca şi Löwenfeld.
Licenţiat (1946), apoi doctor în matematici (1948) la Universitatea din Cluj, între 1946–1954 a lucrat ca profesor la un liceu din Cluj, apoi asistent şi lector universitar. Între 1954–1983 este şef de lucrări şi conferenţiar la Politehnica din Timişoara, predând limbaje de programare.
Între anii 1956–1964 îşi pierde postul didactic, rămânând încadrat ca simplu muncitor, ca urmare a unei cereri de emigrare în Israel. În 1983 emigrează în Israel, apoi în Germania, unde până la pensionare (în 1987) îşi continuă cariera didactică în cadrul Universităţii din Münster.
Şi el a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler.
Istoria calculatorului
Primul calculator automat din lume a fost proiectat de inginerul german Konrad Zuse, care în 12 mai 1941, face la Berlin o demonstraţie de lucru a calculatorului Z3.
John Vincent Atanasoff de la Iowa State College, SUA, construieşte împreună cu fostul său student Clifford Berry, în perioada 1939-1942, primul calculator (parţial) electronic, binar, numit ABC (Atanasoff Berry Computer).
Între 1943 – 1946, fizicianul J. Presper Eckert şi inginerul John Mauchly (Universitatea din Pennsylvania) au iniţiat construcţia primului calculator electronic pe scară largă, de uz general, complet operaţional, numit ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Calculator), finanţat de armata SUA, utilizat la calculul tabelelor balistice de artilerie şi proiectarea bombei cu hidrogen.
Citiţi şi:
131 de ani de când străzile din Timişoara au fost iluminate electric: "O lumină alb-gălbuie inundase instantaneu străzile din urbea de pe Bega şi colora clădirile"
Aniversarea a 145 de ani de la primul tramvai tras de cai, în Timişoara. A fost al treilea după New York şi Paris
Se încarcă comentariile...
