Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului în perioada 1962-2014, a lăsat în urmă un veritabil testament pentru ecumenism

Publicat: 20.01.2015 13:11

Ultima actualizare: 07.08.2022 07:18

Înalt Prea Sinţitul Nicolae Corneanu, popularul mitropolit al Banatului, care a trecut în lumea celor drepţi în toamna anului trecut, a dus o luptă permanentă pentru ecumenismul din Timişoara.

Unul din testamentele lăsate de Nicolae Corneanu pentru credincioşii din Banat este ecumenismul. Înalt Prea Sfinţitul a avut o relaţie extraordinar de bună cu reprezentanţi celorlalte culte. A fost chiar prieten cu Martin Roos, episcopul romano-catolic de la Timişoara. La fel şi cu episcopul Sebastian Kräuter, cât şi cu prim-rabinul Ernst Neumann.

Mai mult, un gest de normalitate al lui Nicolae Corneanu a scandalizat radicalii din Biserica Ortodoxă, dar şi din societatea românească, în 2008. Atunci, mitropolitul ortodox al Banatului s-a împărtăşi la greco-catolici. Evenimentul a avut loc cu ocazia sfinţirii bisericii greco-catolice din Timişoara cu hramul “Sf. Maria - Regina Păcii şi a Unităţii, în prezenţa lui Francisco Javier Lozano, nunţiu apostolic în România, a PS Alexandru Mesian, episcop greco-catolic de Lugoj, a zeci de preoţi români şi străini, şi a mii credincioşi veniţi din toată ţara.

“În momentul când s-a făcut împărtăşirea credincioşilor, m-a impresionat mulţimea de credincioşi care, toţi, alături evident de preoţii care erau de faţă, au cerut să fie şi ei împărtăşiţi. Printre acei credincioşi erau nu numai greco-catolici, ci şi ortodocsi, pentru că în zona respectivă trăiesc mai mulţi ortodocsi decât greco-catolici. Dar, sigur, solemnitatea şi serviciul religios a fost al greco-catolicilor. În momentul când s-a împărtăşit toată lumea, repet din nou, am fost impresionat, emoţionat de modul cum toată asistenţa, toţi participanţii la serviciul religios s-au apropiat de preoţii care cuminecau, ca să primească şi ei Împărtăşania.

Am simtit un sentiment de frăţietate faţă de obştea de credincioşi care erau nu numai greco-catolici, repet, ci şi ortodocsi şi printr-un gest spontan, m-am apropiat şi eu de cei care se împărtăşeau şi m-am împărtăşit şi eu alături de ceilalţi. Sigur că trebuia să reflectez la consecinţele sau comentariile care erau previzibile pe această temă, dar a fost un gest spontan de frăţietate pe care în acel moment l-am simţit, să zic aşa, necesar să îl fac şi eu, alături de toată obştea care se afla atunci la acel serviciul religios. Pentru mine, ca şi om al lui Hristos şi al lui Dumnezeu, a fost un gest de frăţietate.

Pe lânga toate, în acel moment mi-am adus aminte de foarte multele întruniri ecumenice la care luam şi eu parte în trecut şi la care se dezbătea, pe vremea aceea, un document care se chema “Botez, Euharistie şi comuniune”. Sigur că pe plan ecumenic am fost toţi de acord că e necesar să ne apropiem unii de alţii şi să recurgem la tot ceea ce se poate pentru a manifesta frăţietatea dintre marile confesiuni creştine”, a spus Nicolae Corneanu.

Sub conducerea lui Corneanu, greco-catolicii şi-a redobândit bisericile de care au fost deposedaţi în perioada comunistă.

Gestul mitropolitului de a se împărtăşi la greco-catolici nu a trecut neobservat de mai marii Bisericii Ortodoxe Române. Înaltul a fost sancţionat de BOR, dar timişorenii au ieşit în stradă pentru o manifestaţie de susţinere. A existat o pancartă pe care scria ”O singură turmă - un singur păstor”.

În 2012, Nicolae Corneanu a fost din nou la mâna Sinodului Bisericii Ortodoxe. I s-a retras dreptul de semnătură, pe motiv că este bolnav şi în vârstă, iar sarcinile administrative i-au revenit lui Paisie Lugojanul. Au urmat alte proteste ale societăţii civice din Timişoara, însă până la urmă, Nicolae Corneanu a renunţat de bună voie la sarcinile administrative ale Mitropoliei.

Citeşte şi:

Ecumenismul, unul dintre puternicele branduri ale Timişoarei, este în pericol? "Ar fi mare păcat să se distrugă tot ce s-a clădit în atâţia ani"