FOTO Timişoara are un copac plantat pe vremea când oraşul era paşalâc turcesc. "Bătrânul" de peste 330 de ani va primi, în sfârşit, atenţia care i se cuvine
0
Dacă ar putea să vorbească, platanul ar povesti despre Timişoara otomană, despre începuturile dominaţiei habsburgice, despre perioada austro-ungară şi de anii care au urmat după unirea Banatului cu România.
Platanul de peste 330 de ani din Timişoara a fost până acum inexistent pentru municipalitatea de pe Bega. Nu s-a gândit nimeni să pună o plăcuţă care să-i spună povestea, nu apare în broşurile de prezentare ale oraşului, nu este promovat nici pe pagina oficială a Primăriei Timişoara, dar nici pe alte portaluri turistice.
Cu toate acestea, bătrânul platan străjuieşte Timişoara de pe vremea turcilor. Dacă ar putea să vorbească, ar povesti despre oraşul care era paşalâc turcesc, despre începuturile dominaţiei habsburgice, despre perioada austro-ungară, apoi de anii care au urmat udupă unirea Banatului cu România.
Copacul gros se află pe strada Pomiculturii, una din străzile pe care se intră de pe Calea Lipovei. Deşi are o vârstă venerabilă, platanul este voios şi e de o mare frumuseţe atunci când înverzeşte. Platanul acoperă cerul cu crengile sale lungi.
Şoferii care trec astăzi prin zonă s-au obişnuit cu copacul de pe şosea. Îi spun "Copacul din drum". Când s-a refăcut drumul, viteza a fost limitată şi au fost instalate semne de drum îngustat.
Platanul secular are o circumferinţă de 4,47 şi o înălţime de 21 metri. Este protejat şi, ca măsură de siguranţă, a fost înconjurat de municipalitate cu un gard metalic vopsit în galben.
În trecut era locul unde venea cisterna de unde se distribuia butelii oamenilor. Lângă el era şi o fântână. Foarte puţini ştiu că acesta are o poveste de sute de ani.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, aflând de povestea bătrânului platan de la „Adevărul”, a decis să nu lase lucrurile la voia întâmplării.
„Este extraordinar acest arbore. Ştiam că este bătrân, dar nu aveam idee că ar fi chiar de peste 300 de ani. Ar fi de neiertat pentru noi să lăsăm aşa nescos în evidenţă un astfel de monument viu”, a declarat Nicolae Robu.
Primarul susţine că în cel mai scurt timp vor apărea indicatoare spre platanul secular, dar şi o plăcuţă cu explicaţiile care se cuvin.
„O să cer o documentare şi cu siguranţă acest copac monument va fi inclus în circuitul turistic al oraşului. Este o raritate, nu cred că se poate lăuda multă lume cu aşa ceva. Vom monta acolo şi o plăcuţă care să îi spună povestea”, a mai spus Robu.
Platanul secular din Timişoara a ajuns în anul 2011 în finala competiţiei “Arborele anului în România”, iniţiat de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc. Copacul plantat în vremea otomanilor a mers cap la cap cu ulmul de câmp din satul Câmpeni, judeţul Covasna, însă pe final a câştigat arborele din Ţinutul Secuiesc, datorită numărului mai mare de voturi strânse pe Internet.
Se încarcă comentariile...
