FOTO Prinţul Paul revendică Castelul de la Banloc, care după exilul prinţesei Elisabeta a fost lovit de molima jafului

FOTO Prinţul Paul revendică Castelul de la Banloc, care după exilul prinţesei Elisabeta a fost lovit de molima jafului

Castelul de la Banloc în anul 2014 FOTO: Ştefan Both

În anul 2008, castelul a fost cedat de Primăria din Banloc, în concesiune, Mitropoliei Banatului, pe o perioadă de 49 de ani. Prinţul Paul se judecăt acum pentru domeniul din Banloc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Viitorul Castelului de la Banloc (judeţul Timiş) rămâne pe mai departe o enigmă. După ce decenii întregi s-au perindat în el diverşi proprietari, fosta reşedinţă a prinţesei ar putea ajunge în posesia prinţului Paul Lambrino. Acesta se află într-un proces pentru retrocedarea domeniului de la Banloc, care cuprinde 200 de hectare de teren, în care intră o pădure, perscăria şi orezăria. Alături de acestea, Paul cere şi castelul care a aparţinut prinţesei Elisabeta.
 
În anul 2008, castelul a fost cedat de Primăria din Banloc, în concesiune, Mitropoliei Banatului, pe o perioadă de 49 de ani. Având în vedere că există un litigiu pentru castel, Mitropolia nu a făcut prea mulţi paşi în realizarea unui centru ecumenic, aşa cum era în plan. 

Singurele investiţii mai importante au fost cele ale Ministerului Culturii, care în 2000 a făcut lucrări de consolidare în valoare de 1,5 miliarde de lei. Chiar dacă în acte are un proprietar, Mitropolia Banatului, castelul este părăsit. Există doar un paznic care are grijă de domeniul aflat la 50 de kilometri de Timişoara.

 
Castelul de la Banloc a fost construit în 1793 de contele Lázár Karátsonyi. În 1935 prinţesa Elisabeta, fiica cea mare a Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand, cumpără domeniul nobiliar de la urmaşul familiei, Karátsonyi-Keglevich Imre.

 
Momentele de glorie ale castelului de la Banloc au apus odată cu plecarea în exil a principesei, în 1947, iar clădirea a alunecat complet în ruină odată cu cel mai mare cutremur care s-a produs în vestul ţării, în iunie 1991.

 
Elisabeta, sora Regelui Carol al II-lea, a luat foarte puţine lucruri cu ea. Au rămas tablourile, mobilierul, bijuteriile şi alte valori inestimabile.

 
După plecarea Elisabetei, castelul cade pradă vandalilor, care distrug tot şi fură cele mai valoroase lucruri care au fost lăsate în castel. Arhiva şi biblioteca au fost incendiate.
 
De atunci, castelul a trecut de la un proprietar la altul; a fost sediul IAS Deta, ocol silvic, azil de bătrâni, leagăn de copii, iar până în 1991, şcoală. Fiecare abandon a fost însoţit de o veritabilă molimă: jaful. 

 
Obiecte din inventarul castelului, nu multe, se mai află la Muzeul Banatului, cât şi în Primăria din Banloc, unde se găsesc câteva scaune, canapele, un birou, un orologiu, o masă, o oglindă şi un candelabru.

Cine este Paul de România
 
Prinţul Paul este nepotul Regelui Carol al II. În urma a două procese de paternitate în Portugalia şi Franţa, câştigate de tatăl său, numele legal recunoscut în UE al lui Paul este Paul Philippe, Prinţ de Hohenzollern, Prinţ al României.
 
Mama lui Paul este Helene Nagavitzine, prima soţie a lui Mircea Grigore Carol, fiul lui Carol al II-lea. Paul susţine că el este adevăratul succesor la tronul României, deşi mariajul lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino (mariaj ce a dus la naşterea tatălui său în ianuarie 1920) a fost anulat de către Tribunalul Ilfov în ianuarie 1919.
 
Această hotărâre a fost contestată în tribunalele internaţionale, unde Paul al României a câştigat recunoaşterea faptului că tatăl său este fiul legitim al lui Carol al II-lea.

 
La 14 februarie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a recunoscut tatălui său, Carol Mircea, calitatea de fiu legitim al regelui Carol al II-lea, iar Paul a fost recunoscut astfel drept moştenitor al lui Carol al II-lea.
 
 
Citiţi şi:
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: