Sinagoga maură din Cetate şi-a deschis porţile pentru membrii comunităţii evreieşti şi invitaţii lor cu ocazia sărbătoarei Anului Nou iudaic, Rosh Hashana. Evreii au intrat în anul 5774. La evenimentul de la sinagogă au fost prezenţi, la fel ca anul trecut, ambasadorul statului Israel, Dan Ben – Eliezer şi primarul Nicolae Robu. 

Un alt oaspete a fost un rabin din Israel, Beniamnin Ben Ishai, care a prezentat rugăciuni specifice sărbătorii. 

“În calendarul creştin, o lună este socotită după rotaţia soarelui, noi socotim lunile după rotaţia lunii. O lună este de 28-29 de zile, iar acest lucru ar însemna că anul nostru este mai scurt decât anul pe care suntem obişnuiţi să îl acceptăm. Astfel că la fiecare patru ani se adaugă o lună suplimentară. Sărbătorile noastre nu cad ani de an la aceaşi dată. Este o toleranţă de plus-minus 12-13 zile”, a spus Andrei Ghidali, oficiantul de cult al comunităţii evreieşti din Timişoara. 
 
Primele zece zile din Noul An Evreiesc sunt de intensă trăire religioasă, care culminează cu Ziua Pocăinţei (Yom Kippur). Începând de astăzi, timp de zece zile, evreii vor intra într-o perioadă de rugăciuni pentru ca divinitatea să le ierte păcatele.


“În Ziua Pocăinţei – Yom Kippur, se pecetuieşte soarta fiecăruia. Se iartă sau nu. Se hotăreşte dacă vei avea o moarte naturală, de boală sau fel şi fel de situaţii. Se spune că fiecare om de pe glob are câte o pagină în Cartea Lumii. Acolo se notează acţiunile bune şi greşelile. În această zi divinitatea va decide”, a mai spus Ghidali. 

Promisiuni din partea primarului

Primarul Nicolae Robu le-a promis evreilor, încă de anul trecut, că se va ocupa pentru reabilitarea Sinagogii din Cetate. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum, însă primarul l-a dus în această primăvară pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, să vadă sinagoga, pentru a face rost de finanţare. 

“Timişoara se laudă cu caracterul său multietnic şi multicultural. Este unul din valorile noastre. Cred că un edil al oraşului are obligaţia morală, dar şi plăcerea de a participa la evenimentele importante ale comunităţilor din oraş. Nu este important cât de numeroasă e comunitatea, ci că ea există şi aduce o contribuţie la ce se întâmplă în oraş. Fiecare cu specificitatea sa. Iar oraşul este mai bogat în plan cultural, spiritual şi nu numai. Adresez membrilor comunităţii evreilor din Timişoara un an nou fericit, cu împliniri şi aport cât mai substanţial al comunităţii”, a spus Nicolae Robu.


După rugăciunile din sinagogă, evreii şi-au urat “Shana Tova” şi au trecut la masa tradiţională de pe care nu lipseşte mierea şi merele, pentru ca anul nous ă fie dulce şi bun.

Comunitate important în perioada interbelică

În perioada dintre cele două războaie mondiale, Timişoara a avut cea mai mare populaţie evreiască, de peste 12.000 de persoane, adică peste 10% din populaţia oraşului din acele timpuri. Au existat trei sinagogi mari (în Cetate, Fabric şi Iosefin), alte două mai mici, plus alte locuri de rugăciuni.
 
Astăzi, comunitatea evreiască mai numără doar aproximativ 600 de persoane. Sinagogile au fost lăsate în paragină, ori şi-au schimbat destinaţia. Sinagoga ortodoxă din Iosefin este singura în care se ţin regulat slujbe. Chiar dacă se află în stare avansată de degradare, Sinagoga din Cetate îşi deschide porţile pentru numeroase evenimente culturale şi concertistice.


 
Cum se calculează Anul Nou Evreiesc
 
Anul Nou Evreiesc este un moment de re-evaluare a vieţii, atât din punct de vedere etic cât şi religios, de rugăciune către Dumnezeu pentru iertarea faptelor rele din trecut şi de schimbarea în bine în noul an. Conform Calendarului Evreiesc, aceştia se află în anul 5774. Anul Nou se sărbătoreşte timp de două zile (4 şi 5 septembrie).
 
Tişra este Anul Nou după ziua naşterii lumii, momentul când a fost creat primul om: Adam, calculat a fi fost în 7 octobrie 3761 înainte de hristos. Anul Gregorian 2013 corespunde anului 5774 ebraic. 
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea