FOTO Locomotiva cu aburi care a tractat echipament de luptă germană în al Doilea Război Mondial, expusă la Timişoara

Una din locomotivele germane care au rămas pe teritoriul României după al Doilea Război Mondial a fost expusă la Gara de Nord din Timişoara.

Locomotiva cu aburi 150.1091 a fost folosită pentru a tracta echipamente grele de luptă germane, a tras vagoane cu refugiaţi cât şi echipament sanitar. Aşa a ajuns pe teritoriul României în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

A scăpat apoi de mitralierele aviaţiei sovietice, iar mai târziu a fost norocoasă şi în perioada comunismului, când multe dintre aceste modele, scose din uz, au fost topite. Dar mai cu seamă, a scăpat de la tăiere în anii sălbatici de după Revoluţie când totul ere de vânzare. Sute de astfel de obiecte de patrimoniu au ajuns la fier vechi.

Foare puţine sunt locomotivele istorice care au fost salvate şi expuse, aşa cum se întâmplă în orice ţară din Europa civilizată.

Locomotiva 150.1091 a avut o activitate lungă, a fost scoasă din circulaţie în anul 1974 şi retrasă în Remiza de la Ploieşti. După 11 ani, a ajuns la Griviţa Nouă şi a fost folosită pe post de generator electric pe bază de aburi. Când şi-a pierdut şi această întrebuinţare, a ajuns în Remiza de la Cluj, unde – spre norocul ei, a fost uitată timp de 27 de ani. Ca atare i-a sărit rândul de la tăiere.

 

Locomotiva a fost restaurată în atelierele societăţii Bega Reparaţii Timişoara, la iniţiativa Asociaţiilor Glasul Roţilor de Tren şi Drumul de Fier. Va mai înfrumuseţa un pic Gara de Nord, astăzi una din cele mai puţin actracive locuri din Timişoara. Locomotiva a fost trasă pe o linie montată special, lângă viaductul de „Gara Mare”, cu vedere spre bulevardul Republicii. 

Mecanicul care a condus locomotive cu aburi

Vasile Pintea a fost unul din mecanicii care au condus o asemenea locomotivă cu aburi, în perioada 1962-1969. “Erau locomotive foarte bune, mergeau foarte lin. Au fost multe asemenea locomotive care au rămas ca pradă după război. Nemţii au pierdut războiului şi nu le-a zis nimeni să vină să îşi ia locomotivele şi ce au mai lăsat pe aici. Ele au circulat la noi, iar apoi, după introducerea locomotivelor diesel au fost scoase pe rând. Cred că fiecare depou de la noi avea câteva zeci de asemenea locomotive. Cele rămase la Timişoara au fost folosite pentru a trage vagoane de marfă, dar şi pe linia de călători care mergea la Reşiţa”, a povetit Vasile Pintea, care s-a pensionat în 1991.

Locomotivele cu aburi atingeau viteza de 80 de kilometri pe oră. Aveau nevoie însă de alimentare cu apă, pentru care existau pe traseu numeroase turnuri de apă. “Cărbune aveam din Valea Jiului. Locomotiva avea un compartiment unde se ţinea cărbunele şi un cazan mare unde era apa. Principiul de funcţionare era cel obişnuit. Apa era încălzită şi ajungea la temperatura de fierbere, până se ajungea la 16 atmosfere. Cu presiunea obţinută se punea în mişcare tot sistemul”, a mai spus Pintea.

Citiţi şi:

Povestea căii ferate care leagă Timişoara de Szeged. Primele locomotive au fost aduse cu ambarcaţiuni pe Bega

FOTO Podul de cale ferată care scurtează drumul dintre Timişoara şi Szeged cu 60 de kilometri ar putea fi refăcut

FOTO „Semmeringul bănăţean”, cum s-a construit prima cale ferată montană. Cele mai vechi tuneluri folosite în Europa, săpate cu dalta şi cu ciocanul de piatră

VIDEO Documentar despre „Semmeringul bănăţean”. Prima linie ferată montană de pe teritorul ţării, sortită închiderii

FOTO Nostalgii timişorene. Amintiri despre oraşul de altădată: Minunata Gară Domniţa Elena şi trenul de Buziaş care trecea prin centru EPISODUL 4

FOTO Cum se distruge un muzeu în România. Un primar a pus ochii pe locomotiva cu abur de la Jimbolia