FOTO Cetenarul judeţului Timiş. O sută de ani de la instalarea primului prefect român, Aurel Cosma
028 iulie a fost aleasă, în 2016, Ziua judeţului Timiş, pentru a marca instaurarea administraţiei româneşti în judeţ, în anul 1919.
GALERIE FOTO
Consiliul Judeţean Timiş a sărbătorit în acest week-end centenarul judeţului. Mai exact, o sută de ani de la instaurarea administraţiei româneşti, prin instalarea prefectului Aurel Cosma, în 28 iulie 1919.
Ziua judeţului Timiş a fost sărbătoriă cu spectacole, reconstituiri istorice şi concerte, în curtea Bastionului Theresia.
Ziua de duminică, 28 iulie, a începu cu Şedinţa festivă a Consiliului Judeţean Timiş. A urmat turul fanfarei din Boblingen, Germania, pe traseul Catedrala Mitropolitană - Piaţa Victoriei - Piaţa Libertăţii - Piaţa Unirii - Bastionul Theresia, urmat de un concert al fanfarei.
Un moment spectaculos a fost „Reconstituire istorică 1919”, în care actorii de reenactment din Constanţa, Arad şi Timişoara au simulat o luptă între armatele române şi germane, din primul Război Mondial.
A urmat concertul susţinut de Alex Calancea Band – întrerupt de furtună. Evenimentel au fost reluate după ce condiţiile meteo au permis acest lucru. În program a urmat concertul cu Loredana Groza. În timpul concertului Loredanei, organizatorii au lansat şi focurile de artificii.
Programul este încheiat de magicianul Lorenzo.
Ce s-a întâmplat în urmă cu o sută de ani
Conducerea Antantei – format din ţările câştigătoare în primul Război Mondial, a luat hotărârea, la finele lunii decembrie 1918, ca trupele sârbe staţionate în partea de est a Banatului să fie înlocuite cu unităţi militare franceze. La 27 ianuarie 1919, în Lugoj, au intrat primele subunităţi ale Diviziei 11 coloniale de infanterie, aflate sub comanda colonelului Henry Lemoigue.
Zilele următoare, militarii francezi au sosit la Caransebeş şi Vârşeţ. Misiunea trupelor franceze consta în surpavegherea ca linia de demarcaţie de pe Mureş să fie respectată şi să interzică pătrunderea în zonă a trupelor maghiare, române sau sârbe.
Puterea armată era în mâna generalului francez, iar administraţia rămânea maghiară. După instalarea armatei franceze în departamentul Caraş-Severin, Consiliul Diligent a luat în calcul instaurarea administraţiei româneşti.
La sfârşitul lunii aprilie 1919, generalul Leon Farret a fost înlocuit cu generalul Charles de Tournadre. Peste puţin timp, el a primit ordinul de la comandamentul-şef al Armatelor Aliate din Orient cu privire la sprijinirea acţiunii militare române şi de înlocuire a administraţiei maghiare cu cea românească, în partea de est a Banatului, conform hotărârilor Conferinţei de Pace de la Paris.
În baza noilor dispoziţii, comandamentul zonei de ocupaţie franceză din Banat a trecut la elaborarea unui plan concret de acţiune.
În 23 mai, în Lugoj urmau să sosească, de la Deva, primii jandarmi români. La 28 mai, George Dobrin a fost numit prefect al noului judeţ, a cărei reşedinţă era oraşul Lugoj. Jandarmeria maghiară a fost înlocuită de cea română.
În cursul lunii iunie, administraţia românească a fost introdusă treptat în toate localităţile judeţului. Peste câteva zile, trupele militare franceze încep procesul de retragere, permiţând înaintarea trupelor româneşti.
Armata sârbă a s-a retras conform cu hotărârile Consiliului Puterilor Aliate de la Paris
Între timp, atenţia opiniei s-a concentrat asupra evenimentelor aflate în derulare la Timişoara. La 18 iulie, reprezentanţii Consiliului Diligent s-au întâlnit cu generalul De Tournadre şi comandamentul trupelor sârbe pentru soluţionarea problemelor legate de evacuarea localităţilor timişene revenite României.
S-a decis ca armata sârbă să începă evacuarea, în conformitate cu hotărârile Consiliului Puterilor Aliate de la Paris, în intervalul cuprins între 28 şi 3 august 1919. Comisia a stabilit o linie de demarcaţie provizorie între Serbia şi România.
Valeriu Branişte – şef al resortului culte şi instrucţie în Consiliul Diligent, a propus să fie numit un singur prefect pentru zonele fostelor comitate Timiş şi Torontal, revenite României, în persoana avocatului dr. Aurel Cosma. Plăşile Lipova, Recaş şi Buziaş urmau să fie reînglobate noului judeţ Timiş-Torontal, iar administraţia din Lugoj urma să fie extinsă asupra întregului fost comitat Caraş-Severin.
La 25 iulie, Aurel Cosma (1867-1931) a fost numit prefect al judeţului Timiş-Torontal. În 27 iulie 1919, ultimele subunităţi militare sârbe au părăsit oraşul Timişoara.
A doua zi dimineaţa, Aurel Cosma, însoţit de generalul De Tournadre, s-a prezentat la Primăria oraşului, care funcţiona în acel timp în Piaţa Libertăţii. Cu acest prilej, el l-a informat pe primarul Geml Jozsef că a preluat administraţia judeţului, interimatul oraşului şi l-a somat, totodată să-şi continue în condiţii normale activitatea alături de toţi colaboratorii.
Membrii delegaţiei s-au deplasat apoi într-un elegant automobil pavoazat cu drapelele Franţei şi României, la sediul Prefecturii.
Martin Filipon, prefectul instalat de administraţia sârbă la 20 februarie, a părăsit deja Timişoara.
Subprefetullui Ferenczi Sandor i s-a adus la conoştinţă că începând de azi, în judeţ funcţiona noua administraţie românească. La sediul poliţiei orăşeneşti, a fost dispus înlocuirea comandantului Mihai Jivanovici, cu Eusebiu Stoica, locotenent în armata română.
Primul prefect român şi-a început activitatea administrativă în condiţii dificile. Cu ocazia retragerii, comandaţii armatei sârbe dispuseseră luarea ca pradă de război a întregului mobilier din mai multe instituţii publice ale oraşului. Astfel, şi la Prefectură majoritatea încăperilor erau goale.
Aurel Cosma: "Noi trebuie să ne stimăm unii pe alţii, noi trebuie să ne respectăm unii pe alţii, fără a ţine seama de naţionalitate"
La 28 iulie, Aurel Cosma a semnat o Proclamaţie care, începând cu a doua zi, a fost transmisă pe tot cuprinsul noului judeţ Timiş-Torontal. Prin ea, opinia publică locală era informatăde noua stare de lucruri. Se sublinia că noua administraţie va fi condusă în spiritul Consiliului Diligent şi sub autoritatea comandantului francez din localitate. Poliţia, jandarmaria şi armata franceză erau soliciatte să apere siguranţa personală şi proprietatea partciculară.
Tuturor locuitorilor li se cerea să păstreze ordinea, iar funcţionarilor publici să rămână la posturile lor şi să-şi rezolve cu conştiinţă datoriile oficiale.
"Locuitorii de naţionalitate română de pe cuprinsul întregului judeţ erau îndemnaţi să respecte fără nicio rezervă drepturile celorlalte popoare, ca, în schimb, şi ale sale să fie respectate de către acelea şi să trăiască în armonie frăţească cu toţi conlocuitorii acestor ţinuturi ale frumosului şi de Dumnezeu binecuvântatului nostru Banat”, se arată în Proclamaţie, citată de istoricul Vasile Dudaş, în volumul "Banaul în anii primei mari conflagraţii mondiale".
Tot în 28 iulie, Aures Cosma îl informa, printr-o telegramă pe Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Diligent, despre preluarea administraţiei judeţului Timiş şi a oraşului Timişoara, acţiune ce urma să se extindă în zilele următoare şi asupra localităţilor din fostul comitat Torontal revenite României.
Aurel Cosma, în centru
Aurel Cosma a mulţumit pentru ataşamant şi încredere, subliniind faptul pe care l-a constatat încă din anii de şcoală petrecuţi în Timişoara, că în pofida diversităţii naţionale şi confesionale, oamenii trăiesc bine împreună când sunt uniţi prin legătura trainică a culturii. El a precizat că, în calitate de prefect, va pune accent pe aceast idee şi se va strădui ca tradiţia timişoreană să fie continuată.
"Noi trebuie să ne stimăm unii pe alţii, noi trebuie să ne respectăm unii pe alţii, fără a ţine seama de naţionalitate. Uşa prefecturii este deschisă oricând şi oricui”, a spus Aurel Cosma.
Se încarcă comentariile...
