Europarlamentarul Mircea Diaconu: „În cea mai mare parte, Europa crede despre noi că suntem nişte hoţi“
0
Mircea Diaconu, europarlamentar independent începând cu 2014, vice-preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie, a povestit la Timişoara despre proiectele sale de la Bruxelles.
Aproape 8.000 de evenimente, 28 de ţări, peste un 1 million de participanţi şi peste 20 de proiecte transnaţionale finanţate. Pe scurt, asta înseamnă Anul European al Patrimoniului Cultural, organizat de Comisia Europeană, în care eurodeputatul indepent Mircea Diaconu, a jucat un rol important.
“Eu am făcut raportul pentru acest proiect. Cumva, sunt vinovatul principal. E funcţional din 2017, a existat şi o finanţare pregătitoare. Este un fel de muzeu uriaş pe toate statele, fiecare naţiune şi-l organizează cum vrea ea, cum crede şi despre ce crede. Am negociat o sumă uriaşă, opt milioane de euro, la care se adaugă aportul fiecărui stat membru. Sunt expuneri, dezbateri, promovare, banii fiidn daţi celor care sheruiesc, arată la ceilalţi, nu doar să araţi la tine acasă”, a declarat Mircea Diaconu.
“2018 reprezintă suta de ani pentru multe naţiuni, nu numai pentru România"
Mircea Diaconu susţine că Anul European al Patrimoniului Cultural reprezintă un prilej pentru cetăţenii europeni de a se cunoaşte mai bine unii pe ceilalţi, de a etala ceea ce au mai bun în propria istorie, de a-şi prezenta fiecare patrimoniul, valorile şi identitatea, care este până la urmă rezultatul istoriei comune europene.
“2018 reprezintă suta de ani pentru multe naţiuni, nu numai pentru România. Noi avem un patrimoniu comparabil cu orice ţară europeană. Pentru centenarul românesc am propus un proiect intitulat <Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc>. Asta înseamnă că pe teritoriul României există clădiri, edificii de tip patrimoniu, făcuţi în epoci diferite, care reprezintă repere ale civilizaţiei acestui spaţiu. Toţi cei care au trecut prin acest spaţiu au lăsat o cărămidă, o urmă, toate chestiile astea sunt ale noastre. În aceste clădiri vor fi activităţi de cercetare, de expunere, dezbatere, evenimente culturale. Aceste centre vor lua în administrate tot ce înseamnă patrimoniu pe aria regională. Această structură are buget propriu, consiliu de administraţie. Dacă anul acesta, în anul centenarului, nu profităm, o să mai treacă o sută de ani”, a spus europarlamentarul.
“Nu există naţiunea Europa. Există câte ceva europeneşte în toţi”
Mircea Diaconu a propus o nouă formă de naţionalism, definit astfel: “În măsura în care pot fi mândru că ţara mea este ţară europeană, va exista şansa ca Anul European al Patrimoniului Cultural să dea naştere unei nou gen de a privi aceste subiecete”.
“Nu există naţiunea Europa. Există câte ceva europeneşte în toţi. Am spus civilizaţia din spaţiul românesc. Nu am spus civilizaţia românească. Pe aici au trecut şi unii care nu erau nici latini, nici români, dar ne aparţin. Noi suntem moştenitorii tuturor. A tuturor celor care au fost pe aici şi au iubit măcar o fată. Noi nu suntem într-un singur fel, ceea ce e marea noastră şansă. Şansa e diversitatea”, a explicat fostul director al Teatrului Notara.
Despre cinematografia românească
Fostul actor a vorbit şi despre cinematografia română. “Faptul că luăm premii nu înseamnă nimic. Absolut nimic. Artă, de orice fel, fără receptor nu există. Cine rezistă în cinematografie sunt marile pieţe. Trebuie să ai câteva sute de milioane de spectatori ca să fii cineva în cinematografie. Contează să ai piaţă. Acolo e America, America Latină, China, Rusia, India. Europa e o piaţă uriaşă. Suntem 500 de milioane de locuitori, SUA are 230 de milioane. Suntem dublu ca America, dar ei ne bat de dimineaţa până seară. Trebuie să gândim Europa ca o piaţă unică nu numai digitală, energetică, ci şi consum artă. Dacă eu produc un film să se poată difuza peste tot. Opoziţia principală vine din partea difuzorilor de film, care nu vor să rişte, se tem de necunoscutul acesta. Cinematografia română nu a înţeles că produci o marfă, îţi trebuie un magazin unde să vinzi. Au lăsat să moară cinematografia”, a mai afirmat Mircea Diaconu.
Întrebat în ce excelează România când vine vorba de artă, Diaconu spune: “Dacă am avea cap, ar trebui să facem o ofensivă culturală asupra Europei. În cea mai mare parte, oamenii cred despre noi că suntem nişte hoţi, pungaşi, ţigani, dăm în cap, cerşim. Ăştia suntem. Dacă vrei să spui că nu e aşa trebuie să trimiţi altceva, nu să protestezi de ce a zis asta despre tine”.
“Avem frâna de mână trasă”
Mircea Diaconu susţine că nu ştim să ne vindem brandurile culturale. “Noi gemem de branduri dar nu sunt branduri. Ca să fie brand trebuie să fie recunoscut şi să protejat. Dacia nu e brand românesc. Este Renault. A fost o bună afacere făcută de noi. Aşa cum trebuia să facă şi Aro. E plină lumea de Aro-uri care încă merg, iar piesele de schimb le fac chinezii. Fabrica Aro ar fi trăit şi azi numai din piese de schimb. Branduri culturale avem în sine, dar nu ca public. Dacă îi iei pe amărâţii ăia de căluşari din Pădureni, de la moşi de 80 de ani până la copii de cinci ani, şi îi laşi pe ăia o oră să cânte, i-ai spart! Avem atâtea. Ca să fie banduri trebuie să ştii să le vinzi, să le arăţi. Aşa cum spune Filantropica, mâna care nu spune o poveste nu primeşte nimic. Despre poveste e vorba. Vezi o râpă, are o poveste de cazi. Dar când vii cu maşina trebuie să fie afişată povestea, să o citeşti, să te duci ştiind povestea. Am văzut în Spania că trăiesc din poveşti de o rară banalitate. Nu ştim să vindem, nu ne interesează, nu ştiu ce e cu noi. Avem frâna de mână trasă”, a concluzionat Mirea Diaconu.
Europarlamentarul Mircea Diaconu se află pe finalul mandatului său. Anul viitor sunt din nou alegeri parlamentare, însă fostul actor nu ştie încă dacă va mai candida pentru încă un mandat sau va reveni cu alte proiecte în ţară. Mircea Diaconu este europarlamentar independent începând cu 2014, membru al Grupului ALDE, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie.
Se încarcă comentariile...
