Cum au trăit cei din Banloc cel mai mare cutremur din istoria Banatului: "A urlat pământul, am zis că vine sfârșitul lumii"

Cum au trăit cei din Banloc cel mai mare cutremur din istoria Banatului:

Banloc a fost epicentrul celui mai puternic cutremur din zona Banatului

În 1991, comuna Banloc din judeţul Timiş a fost lovit de cel mai puternic seism din vestul ţării. Cutremurul a avut o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter, în urma căruia a murit un om şi sute de case au fost avariate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Era data de data de 12 iulie 1991, în jurul orei 13.00, când iadul s-a dezlănţuit în comuna Banloc, aflat la graniţa cu Serbia, la o distanţă de 54 de kilometri de Timişoara. Localnicii care au trăit cutremurul au un nod în gât când trebuie să povestească despre acele evenimente chiar dacă au trecut deja 20 de ani. Liniștea acelei zile de vară a fost întreruptă dintr-o dată de un huruit groaznic, sunet despre care oamenii spun că nu poate fi comparat cu nimic. În clipele următoare, pământul a început să se zguduie. Avea să fie cel mai mare cutremur din istoria Banatului.

Pe Nicolae Ciobota, urgia l-a prins pe uliță cu un cortegiu funerar. “A fost jale mare. Am zis că vine sfârşitul lumii. A urlat pământul. Ne-a prins nepregătiţi, amărâţi şi a lăsat dezastru. Tot Banlocul a fost distrus. La mine au căzut cinci coșuri. Nu a fost familie să nu fie afectată. Sper să nu mai vină niciodată aşa ceva”, a povestit Nicolae Ciobota (foto).



Sute de case avariate şi un mort

Cutremurul de 5,7 de grade pe scara Richter şi o intensitate de 8 grade pe scara Mercalli, a avariat mare parte din casele din comună. Tavane şi ziduri crăpate, acoperişuri şi coşuri prăbuşite. Turnul bisericii a căzut şi el. În urma cutremurului s-a probuşit fontispiciul cu stema regală şi bolţile Castelului de la Banloc. Birtul satului s-a făcut una cu pământul. Acolo avea să îşi găsească sfârșitul Ion Martin.



Era unul din muncitorii de la ferma comunală, unde eu eram şef. S-a dus la birt să bea o dușcă și să joace table cu un prieten. La cutremur i-a căzut o grindă în cap. Erau doar doi oameni în tot barul. Celălalt a avut inspiraţia să se ascundă sub masă, aşa a scăpat”, a declarat Cornel Toţa, primarul comunei Banloc. Cutremurul l-a prins la fermă, unde a observant un comportament ciudat al animalelor cu câteva zile înainte. “A scăzut mult producţia de lapte. Am observant ceva ciudat, gongile şi insectele ieşeau din pereţi. Probabil că au mai fost înainte cutremure slabe, pe care noi nu le simțeam. După marele cutremur au urmat aproape o mie de replici”, a mai spus Cornel Toţa (foto).




Două luni la corturi

După cutremur, zona a fost ocupată de armată. Corturile de campanie au devenit locuinţe pentru sătenii, timp de aproape două luni de zile. Ajutoarele trimise în zonă au făcut mai mult rău, pentru că sătenii au început să se certe pe ele.
Era o stare de confuzie. Când vin ajutoare nu sunt neaparat lucruri care le trebuie. Erau haine, pantofi şi ieşea ceartă pentru ele. Oamenii au fost ajutaţi şi de stat, dar şi-au refăcut casele în mare parte din banii lor. Banlocul era o comună destul de bogată înainte. Economia comunei a avut de suferit mult. În loc să folosească banii la cumpărat de tractoare, oamenii şi-au refăcut casele. Foarte mulţi au plecat din sat la oraş. În locul lor s-au mutat 245 de romi”, a mai declarat primarul.



Recentul cataclism din Japonia le readuce aminte celor din Banloc de cutremurul din 1991. “Eram în casă cu două gemene de şase luni. O dată a început să se audă un zgomot foarte puternic. Imediat a început să se scuture casa. Am luat copii sub braţe şi am fugit în timp ce de sus cădeau bucăţi de pietre. În stradă, toată lumea era alarmată. Mai rău era că au urmat multe replici, nu mai aveam linişte”, a declarat Ica Giucoane (foto).



În decembrie, 1991, Voitegul, aflat la câţiva kilometri de Banloc, a fost lovit de un seism de 5,6 grade pe scara Richter. Chiar dacă a fost un cutremur mai slab, distrugerile de aici au fost mai mult mai însemnate, 90 la sută din case urmând să fie refăcute.

 “Pericol există mereu”

La Banloc există o staţie meteo care are şi o modernă staţie de seismologie, cu echipament conctat în permanenţă la centrul seismologic din Timişoara şi Bucureşti. „În 1991 nu eram conectaţi niciunde şi nu s-au făcut măsurătorii. De aceea nici nu se ştie exact cât de puternic a fost cutremurul. Oficialii au susţinut că era de 5,7, dar la distrugerile provocate cu sigurnaţă a fost mai mare”, a spus metereologul şef, Gheorghe Toţa.



Acesta spune că la Banloc există mereu pericolul unui alt cutremur, având în vedere că este o zonă seismică activă. „Pericol există mereu. E destul de ciudat că nu vor să ne spună nimic de la Bucureşti. Poate ştiu ei ceva”, a mai spus Toţa.

Cei din Banloc spun că marele cutremur de pe 12 iulie 1991 a fost precedat de un cutremur mai mic care s-a resimţit în zona Băilor Herculane. Luni, în acelaşi loc, pământul s-a mişcat din nou. Suficient pentru a semăna din nou panică în rândul celor din Banloc.



citeste totul despre: