Au trecut 27 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara. Ce jocuri au făcut politicienii români pentru a bloca celebrul „Punct 8“

În urmă cu 27 de ani, în 11 martie, în Piaţa Victoriei din Timişoara a avut loc un mare miting anticomunist, anti-FSN şi anti-Iliescu, la care au participat în jur de 40.000 de persoane.

În martie 1990, timişorenii nu considerau că Revoluţia din decembrie 1989 s-a încheiat. Oamenii au continuat lupta împotriva foştilor comunişti, nomenclaturişti şi securişti, care s-au regrupat după grotescul proces al soţilor Ceauşescu. De la bun început, Ion Iliescu şi guvernul român au privit capitalismul ca inamic. „Nu vrem privatizare”, „Nu ne trebuie splendorile Occidentului”, spuneau ei. 

Spre deosebire de cehi, polonezi şi unguri, care au atras acasă emigraţia din Occident, noul guvern român i-a tratat cu ostilitate pe românii din afara ţării. Când PCR s-a dizolvat, Frontul Salvării Naţionale i-a absorbit pe cei mai importanţi membri ai defunctului partid comunist. Cei mai mulţi membri ai nomenclaturii lui Ceauşescu au fost menţinuţi în funcţii. 

În acest context, în 11 martie 1990, din balconul Operei din centrul Timişoarei, George Şerban a dat citire unei proclamaţii care avea 13 puncte. Cea mai cunoscută cerinţă era la Punctul 8 - care a purtat numele de Legea Lustraţiei.

Ea cerea ca niciun fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securităţii să nu aibă dreptul de a lucra în funcţii publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punând accent mai ales pe funcţia de preşedinte. 

Cei care au pus mâna pe putere, în România, au făcut tot posibilul ca această lege să nu apară. Parlamentul României a respins de două ori legea, iar Curtea Constituţională a dat două decizii negative. 

Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, a explicat, cum a căzut Legea Lustraţiei în România.

Punctul 8 nu a căzut din cauza judecătorilor, ci din cauza policienilor care au spus că ne susţin,  au votat pentru, dar au introdus în lege articole neconstituţionale tocmai pentru a cădea la Curtea Constituţională. A fost un vot masiv pentru Legea Lustraţiei, dar mi-am dat seama că Legea nu are cum să treacă de Curtea Constituţională, am înţeles jocul pe care l-au făcut. Şi nu vorbesc aici doar de PSD, care a fost întotdeauna, pe faţă, împotriva acestei legi, şi ne respectăm inamicii, dar a căzut din cauza celor care păreau a fi alături de noi şi au introdus articole neconstituţionale pentru a cădea legea

a spus Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Societatea Timişoara a continut să lupte împotriva comuniştilor cât şi pentru apărarea principiilor pentru care a fost creată. Chiar şi astăzi continuă lupta pornită acum 27 de ani. Anul trecut, au fost prezentate două iniţiative noi: un Tribunal Internaţional pentru Crimele Comunismului, iniţiativă pe care o au cu Platforma Europeană de Memorie şi Conştiinţă, care face eforturi pentru a avea o justiţie internaţională, iar cei care au făcut crime împotriva umanităţii să fie deferiţi justiţiei. A doua iniţiativă îi aparţine lui Marius Oprea, membru al Societăţii Timişoara,  şi se referă la diminuarea pensiilor foştilor conducători ai regimului comunist, foştilor securişti şi informatori care au condamnări de poliţie politică, cât şi interzicerea simbolurilor comuniste, în oglindă cu legea pentru interzicerea simbolurilor fasciste.

Punctul 11 din Proclamaţia de la Timişoara a rămas şi el un vis.  Acesta spunea că “Timişoara este hotărâtă sa ia în serios şi să se foloseasca de principiul descentralizării economice şi administrative. S-a şi propus experimentarea în judeţul Timiş a unui model de economie de piaţă, pornind de la capacităţile sale puternice şi de la competenţa specialiştilor de care dispune…”. A fost interpretat că Banatul vrea să se rupă de România. Nu a existat niciodată o voinţă politică pentru o adevărată descentralizare, care ţine până la urmă de revizuirea constituţiei. 
 

“Nimeni, nici măcar în perioada USL, când aveau 75 la sută din voturi, nu are de gând să modifice fundamental Constituţia României, care ştim bine că are foarte multe lacune”, este de părere Florian Mihalcea.