Misterele Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite, un document uitat aproape 200 de ani la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu-Mureş
0
Declaraţia de Independenţă a SUA de la Biblioteca Teleki-Bolyai a stat departe de ochii publicului de când a ajuns în colecţia contelui Samuel Teleki, adică de la începutul secolului al XIX-lea şi până în urmă cu câţiva ani. „Adevărul“ vă prezintă legătura documentului cu masoneria şi explicaţia pentru care actul se află în România.
O vizită la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu-Mureş pune publicul avizat pe gânduri. Sala Teleki este dominată de portretul contelui Samuel Teleki, un portet în ulei realizat de Johann Tusch, deasupra căruia se află “Ochiul Atoatevăzător”, un însemn masonic. Dacă îţi cobori privirea găseşti un document unic în România, care a făcut parte din colecţia contelui şi apoi a Bibliotecii: una din “copiile conforme” ale Declaraţiei de Independenţă a SUA, adică un document editat în 1819 considerat la fel de autentic, prin semnăturile date de oamenii de stat amerciani, cu cel din 1776.
Şi despre unii din semnatarii acestui document se ştie că au fost masoni. Cei care au cercetat cataloagele şi arhivele bibliotecii nu au găsit nicio referire la Declaraţia de Independenţă a SUA colecţionată de Teleki: când şi de unde a fost adusă. Şi nici despre o eventuală aparteneneţă a contelui la Masonerie, care să explice simbolurile de deasupra portretului sau dorinţa acestuia de a avea Declaraţia, nu existau mărturii sau documente la Biblioteca din Târgu-Mureş. Până acum. Cercetătorul Varga Attila de la Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, spulberă misterul: Samuel Teleki a fost membru marcant al Masoneriei!
Cine a fost Samuel Teleki?
„Contele Samuel Teleki s-a născut în 1739 la Gorneşti judeţul Mureş. Şi-a făcut studiile la Basel, Utrecht, Leiden şi Paris. La Viena era poreclit „contele latin” deoarece nu ştia decât latina şi maghiara, latina era încă limba oficială în Transilvania . A învăţat germana, franceza, a vizitat biblioteci şi în urma acestor vizite şi-a dat seama cât de mult lipsesc în Transilvania cărţile. Aşa i-a venit ideea de a crea prima bibliotecă publică. Biblioteci existau pe vremea lui doar pe lângă şcoli, biserici, nobili. Dar nu exista bibliotecă publică, unde să aibă acces oricine indiferent de status social, vârstă etc. Clădirea bibliotecii Teleki din Târgu-Mureş a fost construită între 1799 şi 1802, Teleki este creatorul primei biblioteci publice din Transilvania, de fapt, din Europa Centrală şi de Est”, explică dr. Annamaria Kimpian, bibliotecarul instituţiei.
„După cei patru ani de studii Teleki s-a întors la Dumbrăvioara, moşia lui. A intrat în serviciul public şi a ajuns cancelar al Transilvaniei. S-a mutat la Viena în 1791 unde a stat până la moarte. „În anul 1787, Teleki a fost numit vicecancelar al Ungariei, pentru că Transilvania aparţinea din punct de vedere politic de cancelaria Ungariei. Apoi a fost creată cancelaria Transilvaniei şi el a devenit în 1791 cancelar al acesteia. Fondatorul bibliotecii a murit la Viena la 7 august 1822”, mai spune A.Kimpian.
Un document unic în România, colecţionat de Samuel Teleki
O copie “conformă cu orginalul” a Declaraţiei de Independenţă a SUA, document unic în România, există la Biblioteca Teleki –Bolyai din Târgu-Mureş. Datează din 1819 şi a fost expusă pentru prima oară în 2012, deşi a stat în colecţia Bibliotecii din momentul achiziţionării sale de către contele Samuel Teleki. Nu se ştie când a fost adusă la Târgu-Mures, ci doar că a fost colecţionată pe vremea când contele îşi desfăşura activitatea la Viena.
Doctor Annamaria Kimpian a cercetat istoria acestui document: „4 iulie 1776: Congresul Statelor Unite a votat în unanimitate prin reprezentanţii celor 13 state versiunea finală a documentului ce va fi cunoscut ca Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii. Documentul a fost redactat de Thomas Jefferson şi autentificat după votarea lui prin semnătura preşedintelui Congresului, John Hancock şi contrasemnat de secretarul Congresului, Charles Thomson. Tot atunci s-a hotărât multiplicarea documentului pentru a putea fi trimis comisiilor, comandanţilor trupelor, pentru a fi proclamat în toate cele 13 state semnatare. Numărul exact al exemplarelor tipărite în noaptea din 4 spre 5 iulie 1776 nu este cunoscut. Se estimează că ar fi fost între 100 şi 200 de exemplare, astăzi cunoscându-se doar 25 de exemplare. Pe 19 iulie s-a hotărât ca textul Declaraţiei să fie copiat pe pergament şi semnat de fiecare membru al Congresului. John Binns, proprietar de ziar, a lansat în 1816 o listă de comenzi pentru ceea ce a numit o copie splendidă şi corectă a Declaraţiei de Independenţă, conţinând şi semnăturile în facsimile, totul încadrat de blazonul celor 13 state”.
Cercetătoarea mai spune că documentul aflat la Târgu-Mures poartă semnătura lui Binns în colţul de jos al foii, însă exemplarului din Târgu-Mureş îi lipseşte partea superioară care conţinea şi titlul documentului, cât şi cea inferioară, după o restaurare făcută în anii ‘50 la Bucureşti. „Putem doar presupune, că acest document a putut ajunge în fondurile bibliotecii noastre în urma comenzii lui Teleki, dar după moartea sa (1822). Dimensiunile exemplarului păstrat la noi sunt următoarele: 786 mm x 610mm. Textul şi semnăturile sunt înconjurate de un chenar oval, ornamentat cu medaliile reprezentând sigiliul celor 13 state (Massachusetts, Connecticut, New Jersey, Delaware, Virginia, South Carolina, North Carolina, Georgia, Maryland, Pennsylvania, New York, Rhode Island, New Hampshire), precum şi cu portretele aşezate tot în medalion ale lui John Hancock (preşedintele Congresului care a votat Declaraţia), George Washington (primul preşedinte ale Statelor Unite) şi Thomas Jefferson (redactorul textului Declaraţiei de Independenţă). Pe partea inferioară, chenarul este împodobit şi cu ramuri de măslin”, mai spune cercetătoarea.
Accesul la documente rare
Se spune că Samuel Teleki a colecţionat tot ceea ce se scria în perioada sa, documente politice importante cum ar fi şi Monitorul Oficial al Revoluţiei Franceze, pentru că avea puterea financiară, politică şi influenţa necesară pentru a avea acces la astfel de documente. „Locuind în Viena, Teleki avea acces la cărţi şi la astfel de documente cum este Declaraţia de Independenţă. Şi în anii în care a stat acasă a ţinut legătura cu editori, librari, foşti profesori, studenţi pe care îi patrona, dar la Viena îi era mai uşor să facă rost de cărţi (...) Declaraţia de Independenţă a SUA a sosit după 1815 la Târgu-Mureş sau poate chiar după moartea lui Teleki. Pentru că unele cărţi au ajuns chiar şi după moartea lui, dar el le comandase deja şi le plătise încă din timpul vieţii sale. Eu sunt convinsă că Declaraţia de Independenţă se leagă de persoana lui. Poate că documentul a ajuns în Europa şi a fost cumpărat de la cineva, până în momentul de faţă noi nu am găsit nimic referitor la acest document, cum a ajuns aici la Mureş, nici în arhiva păstrată aici la Bibliotecă, nici în Arhivele Naţionale ale Ungariei. Nu a fost introdusă în niciunul dintre cataloage apărute sub tipar, nici în catalogul al V-lea editat în 2002, catalog găsit în arhiva din Cluj, care era adus la zi până în ziua morţii lui Teleki”, spune A. Kimpian. Abia în 2012 a fost luată decizia de a expune acest document permanent.
Istoricul Cornel Sigmirean despre Masonerie şi spiritul vremurilor
“Suntem la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care anunţă “Secolul cel lung”, al XIX-lea, modernitatea, schimbări care au modelat o nouă conştiinţă a Europei, o nouă geografie politică a Europei dar mai ales o epocă când ştiinţa, cultura devin active în crearea istoriei. Ca urmare, omul iniţiat, omul învăţat se bucură de o atenţie specială. Aşa se întâmplă şi cu cei care au deţinut funcţii importante în administraţia Transilvaniei, la Viena, în Cancelaria Aulică. Asocierea celor iniţiaţi era un lucru venit de la sine. Atunci se creează primele societăţi culturale din Transilvania, după moda Occidentului, a Europei Centrale, mai ales. Elitele din Transilvania aveau ca model aristocraţia vieneză. În acest context mulţi lideri politici sau spirituali din Transilvania au fost atraşi în lojele masonice. De exemplu, Samuel Von Bruckenthal, Guvernatorul Transilvaniei sau unul din primii învăţaţi români Ioan Molnar-Piuariu, medic oculist, care a fost membru al unei loji masonice. Sigur că într-un asemenea context putem asocia numele lui Samuel Teleki, un învăţat, aflat în corespondenţă cu marile spirite ale Europei, cu membri ai unor loji masonice. În portretele lui, în ceea ce se numeşte iconografia din jurul său descoperim o anume simbolistică care ne fac să îl asociem cu o lojă masonică. Masoneria, la sfârşitul secolului XVIII, începutul secolului XIX, când a trăi şi Teleki, anunţă o epocă de Aur. Acest secol de aur al Masoneriei s-a consumat în secolul al XIX-lea. Chiar şi noi suntem beneficiarii unei creaţii a Masoneriei: într-o istorie a relaţiilor internaţionale se menţionează şi state create prin participarea activă a Masoneriei cum ar fi SUA şi România – Unirea Principatelor de la 1859. Sigur că nu putem pune doar pe seama Masoneriei crearea acestor state, dar lojile s-au implicat (…) Arhivele noastre, spre deosebire de cele din alte ţări, sunt generoase în acest sens. Suntem o ţară aproape privilegiată, pentru că o mare parte din arhive (…) poate să ne dezvăluie multe din tainele Masoneriei, din ceea ce a însemnat implicarea, proiectele, oamenii care în secolul al XIX –lea au participat la crearea Istoriei şi în calitate de masoni”, a menţionat prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului Universităţii “Petru Maior” din Târgu-Mureş şi cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Şincai” al Academiei Române din Târgu-Mureş.
Istoricul Varga Attila: Samuel Teleki a fost membru marcant al Masoneriei
„Samuel Teleki, cancelar (1739-1822) a fost un membru marcant al masoneriei ardelene din Veacul Luminilor. Familia Teleki a avut mai mulţi membri care au aderat la Masonerie, atât în secolul al XVIII-lea, cât şi în cel următor. De exemplu, Teleki Adam, Teleki Mihaly (ambii au funcţionat în Masoneria clujeană), apoi Teleki Sandor (1821-1892), care a fost de asemenea cancelar, ca şi omul politic Teleki Laszlo (1811-1861)”, a declarat cercetătorul clujean.
Şi cei care au semnat Declaraţia de Independenţă a SUA au fost masoni
„Cât priveste Declaraţia de Independenţă a SUA, trebuie ştiut faptul că multi dintre parinţii fondatori ai Statelor Unite, care au semnat şi acea Declaratie de Independenţă, au fost masoni: George Washington, Benjamin Franklin, T. Jefferson etc. Masoneria s-a răspândit în SUA după anul 1730, iar în anul 1776 aici existau deja 150 de loji. Mai interesant este faptul că Prima Loja secretă a Iluminaţilor apare în SUA anul 1785. Cei care s-au declarat entuziasmaţi de activitatea Iluminaţilor au fost tocmai părinţii fondatori ai Statelor Unite”, susţine dr. Varga Attila, cercetător la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, din Cluj-Napoca.
citiţi şi
Masoneria română impune un lider mondial
Se încarcă comentariile...
