VIDEO Frumoase, dar periculoase. Plantele carnivore care se găsesc în România: Otrăţelul de baltă poate mânca 1.000 de insecte pe zi

Din cele 535 de specii de plante carnivore cunoscute în flora Globului, în România se găsesc doar 10 specii, care aparţin genurilor Drosera, Aldrovanda, Pinguicula şi Utricularia.

Cu sprijinul Cameliei Anton, profesor de biologie la Colegiul Naţional «Tudor Vladimirescu», am identificat cele mai întâlnite plante carnivore care cresc pe teritoriul ţării noastre.

Roua cerului, denumită ştiintific Drosera rotundifolia, este una din puţinele plante carnivore ce pot fi întâlnite şi în România. Specie ocrotită, ea poate fi admirată în turbăriile muntoase, majoritatea, astăzi, aflată în rezervaţii naturale. Populeaza locurile mlăştinoase cu muşchiul de turbă de la Mohos, Poiana Stambei, Sancrâieni Ciuc.

Planta se hrăneşte cu aproximativ 50 de insecte pe an, care reprezintă un supliment de azot. Poate fi uşor recunoscută după florile de culoare albă şi îndeosebi după frunze, care au pe suprafaţa lor numeroşi peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Aceştia secretă substanţe lipicioase care se adună sub forma unor picături strălucitoare, la fel ca cele de rouă, de unde vine şi denumirea plantei. Substanţa este un lichid proteolytic, care ajută la descompunerea proteinelor. 

O insectă care se aşază pe o frunză a acestei plante se lipeşte de sucul lipicios al perilor şi se lipeşte şi mai mult făcând mişcări de eliberare. Perii se încolăcesc în jurul insectei. Apoi, perii secretă un suc lipicios, abundent, care sufocă insecta, care este digerată timp de câteva zile. 
 

În folclor, Roua Cerului este una din plantele căreia i s-a atribuit renumele de Iarba Fierului, despre care se spune că are puterea de a desface orice lacăt. Ca tratament naturist se utilizează la prepararea ceaiului împotriva tusei, în amestec cu cimbru şi coacaze. Substanţele conţinute de drosera au rol antibiotic.
 

Roua Cerului poate fi întâlnită în satul Peşteana, de lângă Haţeg, unde creşte de peste 11.000 de ani, potrivit specialiştilor. Mlaştina care o adăposteşte se numeşte „Tăul fără fund“ şi este declarată rezervaţie botanică. 

Planta care hrăneşte cu vietăţile din ape

Aldrovanda Vesiculosa creşte în Delta Dunării şi în unele lacuri din sud. Este o specie acvatică, ce are înfăţişarea unei tufe plutitoare. Frunzele constituie veritabile capcane, fără nicio ieşire pentru animalele acvatice mici. 

Tulpina cu numeroase articulaţii, simplă sau uneori puţin ramificată, este de culoare verde sau brună. Frunzele, în cele mai multe cazuri opt, sunt aşezate sub formă de cerc. Preferă apele stagnante de la marginea lacurilor, cu un substrat de turbă, în care se poate păstra mai bine peste iarnă decât în nisip. Pe lângă Delta Dunării, mai poate fi întâlnită în judeţul Dolj - la Cernele şi balta Ciungi, din Craiova -,Bucureşti - Lacul Snagov, Bălteni, Gruiu - şi judeţul Tulcea, la Babadag.

Planta care mănâncă până la 1000 de vieţuitoare pe zi

Ulticularia Vulgaris sau Otrăţelul de baltă este o altă specie de plante carnivore din Delta Dunării. Această plantă nu este fixată de fundul apei, ci pluteşte. Doar floarea galbenă se ridică deasupra luciului. Tulpina scufundată este deosebit de ramificată şi poartă un număr mare de capcane de forma unui săculeţ mic, plin cu aer, prevăzut cu un capac.

Dacă o vietate mică, insectă în special, se află în apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intră absoarbe şi prada. Capacul se închide rapid şi „victima“ va muri de foame după cel mult trei zile, după care este digerată de plantă. Cu ajutorul capcanelor sale, otrăţelul de baltă poate să prindă până la o mie de astfel de vieţuitoare pe zi, fiecare insectă fiind digerată în circa 20 de minute. 

Săculeţii au însă şi rol în conservarea plantei. După ce planta şi-a format fructul, capacelele capcanelor înţepenesc lăsând apa să pătrundă în interior. Planta devine mai grea, se scufundă şi seminţele vor ajunge la fundul apei, unde vor putea să reziste în cursul iernii.

Planta care creşte în zonele montane

Pinguicula Vulgaris sau foaia grasă este plantă ierboasă de regiuni montane care creşte prin ţinoave. Face parte din familia Lentibulariaceae, care cuprinde cinci genuri, cu circa 300 plante carnivore. Rozetele de frunze ating circa 10-25 cm. înălţime, tulpinile florale fiind mai înalte, de circa 50-60 cm. Frunzele au o lungime de 5-10 cm. şi sunt colorate în verde-gălbui. Primăvara, din mijlocul fiecărei rozete de frunze apar tulpinile florale, subţiri ce poartă flori solitare viu colorate în alb, roz, bleu, albastru, violet, galben sau purpuriu. 

Cea mai cunoscută plantă carnivoră

Dionaea muscipula este cultivată în ţara noastră doar în grădini botanice sau în locuinţe. Este una dintre cele mai cunoscute plante carnivore. Creşte în America de Nord. Are frunze rozulare, care se repliază de-a lungul nervurii mediane, imobilizând insectele. 
 

Structura capcanelor este formată din porţiunea finală a frunzelor. Capcana este declanşată de două atingeri a terminaţiilor nervoase într-un interval de 20 de secunde. Mecanismul de declanşare întârziat este explicat ca o garanţie împotriva pierderii de energie inutilă prin prinderea de obiecte fără valoare nutriţională. Planta poate avea patru până la şapte frunze care iau naştere din tulpina subterană. Fiecare frunză poate ajunge la o lungime maximă de trei până la şapte centimetri, în funcţie de perioada anului. 
 

Se recomandă, pentru irigare, apă distilată sau deionizanta, pentru că apa obişnuită este prea dură şi cu minerale, astfel încât duce la distrugerea plantei carnivore. Se poate folos la udare şi apa din zăpada topită, la temperatura camerei. Solul trebuie să fie întotdeauna umed. Cel mai indicat este ca apa să fie pusă în farfuriuţa ghiveciului.