Tânărul român câştigător a două medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie. A migrat tocmai în Norvegia ca să se împlinească profesional

Dragoş Tâlvescu a făcut performanţă în învăţământul românesc FOTO Arhivă personală

Medaliat de două ori cu aur la Olimpiada Internaţională de Geografie în liceu, Dragoş Tâlvescu (acum în vârstă de 33 de ani) a înţeles încă din clasa a noua că nu-şi poate urma pasiunea pentru dezvoltarea durabilă decât plecând din România. A ales Norvegia, unde lucrează la o companie care transformă gunoiul în biogaz şi în curând va deveni cetăţean norvegian.

Pe vremea când era licean, Dragoş Tâlvescu (33 de ani) s-a făcut remarcat în judeţul său, Gorj, după ce a câştigat două medalii de aur la Olimpiadele Internaţionale de Geografie din Africa de Sud, în 2002, respectiv din Polonia, în 2004.

Este considerat unul dintre elevii cu cele mai bune rezultate din istoria învăţământului gorjean, care, însă, a ajuns să se împlinească profesional la mii de kilometri de casă. De ce? Pentru că visul său, încă din gimnaziu, era să ajute cumva mediul, iar în ţară şi-a dat seama că nu ar putea să facă schimbări notabile în acest domeniu.
 

A plecat în Norvegia cu bursă de studii

„Am ştiut că voi pleca din România încă din clasa a IX-a. Participând la olimpiadele şcolare internaţionale de geografie, am înţeles devreme că îmi pot urma pasiunea pentru dezvoltarea durabilă doar plecând din România. Aşa că am plecat în Norvegia, tocmai pentru a studia dezvoltarea durabilă alături de unii dintre cei mai bine pregătiţi specialişti în domeniu din lume, si pentru a-mi începe cariera aici“, explică Dragoş Tâlvescu.
 

Dragoş Tâlvescu a studiat la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“ din Târgu Jiu, iar apoi la Academia de Studii Economice din Bucureşti, după care a urmat experienţa din ţara fiordurilor. Dar avusese primul contact cu învăţământul norvegian din timpul liceului, la un târg de studii în străinătate. „Am venit în Norvegia cu o bursă de studii la masterat. Am studiat management si marketing internaţional, cu accent pe dezvoltarea durabilă. Programul de la Oslo, pentru care am primit şi bursă, a fost alegerea potrivită. Cursurile au fost de actualitate, cu profesori bine pregătiţi, cu lecturi si teme de grup interesante. Îmi amintesc cu plăcere de multitudinea de activităţi extracurriculare în care te puteai implica pe parcursul studiilor la BI – Norwegian Business School. Am cunoscut astfel multă lume nouă, am învăţat limba norvegiană destul de repede, iar după mai puţin de un an, am început sa lucrez în Oslo, în paralel cu studiile, la o mică firmă de consultanţă în domeniul energiei“, ne povesteşte Dragoş. 

Gorjeanul a primit sfaturi din partea unui manager experimentat în cadrul unui program de mentorat şi a participat la un program de training al liderilor pentru combaterea schimbărilor climatice.

„Norvegienii trăiesc simplu şi sănătos“

Dragoş s-a acomodat repede în Norvegia şi a ajuns să îndrăgească această ţară şi pe oamenii care trăiesc aici:

 „Mi-au plăcut deschiderea norvegienilor, pregătirea lor temeinică, discuţiile argumentate. Mulţi dintre ei au fost binevoitori şi răbdători în perioada în care învăţam limba, astfel ca am putut să o practic şi să o stăpânesc mai bine. Norvegienii sunt buni sportivi şi trăiesc simplu şi sănătos. Nu pot spune ca nu au fost momente în care m-am simţit străin în Norvegia, însă acestea au fost puţine şi rare“. 

Conduce un departament de marketing

Dragoş a continuat să lucreze în consultanţă în domeniul energiei, după terminarea studiilor. „Am învăţat o mulţime de lucruri necesare în carieră, pe care şcoala nu le antrenează. Probabil că nici cea norvegiană în destulă măsură, în niciun caz cea românească. După o vreme, am urmat şi cursuri suplimentare de specializare în domeniul energiei şi dezvoltării durabile, la Universitatea din Oslo.“
 

O vreme, Dragoş a lucrat pentru Crucea Roşie, într-o perioadă dificilă, când în Norvegia au ajuns foarte mulţi emigranţi. Acesta a coordonat activitatea voluntarilor care se ocupau de primirea refugiaţilor. „În toamna anului 2015, Norvegia s-a numărat printre statele care un primit un număr însemnat de refugiaţi proveniţi în special din Siria, Irak şi Afganistan. Timp de câteva săptămâni, atunci când fluxul zilnic al sosirilor era foarte ridicat, am lucrat pentru Crucea Roşie norvegiană, coordonând activitatea voluntarilor care au participat la primirea refugiaţilor într-una dintre unităţile temporare de cazare din Oslo. Am avut, astfel, şansa să interacţionez cu mii de refugiaţi şi să le asigur o primire decentă şi cât mai călduroasă“, ne relatează Dragoş.
 

Gorjeanul a ajuns să conducă departamentul de marketing la o întreprindere mijlocie cu sediul aproape de Oslo. „Cambi a dezvoltat, produce şi comercializează o tehnologie de tratare a deşeurilor organice, în special nămoluri de epurare. Este utilizată in Londra, Beijing, Washington, Sydney, Bruxelles, Atena şi în multe alte oraşe din peste 20 de ţări. Rolul meu este să construiesc brandul companiei şi să sprijin, împreună cu echipa mea, colegii care se ocupă de vânzări în toată lumea. Îmi place foarte mult ceea ce fac, iar în următorii ani avem planuri ambiţioase de creştere a companiei“, ne povesteşte Dragoş Tâlvescu. 

Va obţine cetăţenia norvegiană

Fostul elev „de aur“ al României va dobândi peste puţin timp cetăţenia norvegiană şi se gândeşte să încerce noi experienţe în alte ţări: „Voi putea părăsi Norvegia pentru mai mult de doi ani fără a pierde dreptul de reşedinţă permanentă. Este posibil atunci să merg pentru o perioadă într-o altă ţară. Însă nu am planuri ce ţin de un loc anume pe termen lung şi foarte lung. Nu voi renunţa la pasiunea mea, dezvoltarea durabilă şi echitabilă. Este foarte important în viaţă să te găseşti pe tine însuţi şi să faci ceea ce îţi place cu adevărat“.

A lucrat la strategia energetică a României

Dragoş este captivat de natura din Norvegia şi de diversitatea culturală, pentru că un număr mare de locuitori este format din imigranţi: „Cel mai mult apreciez, probabil, buna cuviinţă. Urmează natura minunată, accesibilă oriunde. În Oslo, cel puţin, pe locul al treilea este diversitatea. O treime din populaţia oraşului constă din imigranţi ca mine. Te întâlneşti la tot pasul cu noi culturi, idei şi tradiţii. Suntem cel puţin 20 de naţionalităţi între cei aproximativ 60 de colegi de la birou“.
 

În anul 2016 s-a întors în România pentru nouă luni, fiind consilier personal al ministrului Energiei în guvernul Cioloş şi a participat la întocmirea strategiei energetice a României pentru anul 2030, cu perspectiva anului 2050. „Nu am planuri să revin în România, aşa cum nu am planuri să rămân permanent în Norvegia. Din păcate, România trece din nou printr-o perioadă tulbure. Modelele vin din Occident, dar valorile sunt balcanice şi încă trăim sub umbra comunismului. Mulţi dintre tinerii calificaţi şi muncitori au părăsit ţara, adâncind un cerc vicios“, spune Dragoş.