Povestea „părintelui“ primului orfelinat din România. Îndemnul său, acum un secol: „Să ne punem pe lucru!“

Nicolae Hasnaş (în mijloc) s-a implicat în toate momentele istorice importante ale timpului

Doctorul Nicolae Hasnaş a fost nu doar un binefăcător care a reuşit să salveze multe vieţi, ci şi un om politic important, susţinător al înzestrării Armatei, cu un spirit naţionalist dezvoltat. Acesta a înfiinţat primul orfelinat din România, chiar în timpului Primului Război Mondial.

Doctorul Nicolae Hasnaş s-a stabilit la Târgu-Jiu după studii strălucitoare la Bucureşti. Înainte de a veni aici, a lucrat o scurtă perioadă la Sulina, un adevărat loc de ucenicie. A venit la Târgu-Jiu în 1908, în calitate de medic primar, dedicându-se în modestul târg de pe valea Jiului superior, cu sârguinţă şi dăruire salvării vieţii şi sănătăţii locuitorilor. A intrat în Partidul Liberal, condus la venirea sa de Tache Frumuşanu şi a făcut  parte din Liga Culturală, împreună cu elita intelectuală a Gorjului. Nicolae Hasnaş a fost liderul cercetaşilor din Gorj.

„La Gorj, preşedinţia cercetaşilor a avut-o dr. Nicolae Hasnaş, personaj inspirat desemnat, pentru că a pregătit fi zic, moral şi naţional generaţia tânără, cu deosebire a elevilor, în cadrul Cohortei «Domnul Tudor». Vigoarea fi zică şi morală, curajul şi isteţimea, demnitatea şi onoarea, ca şi, mai presus de toate, iubirea de ţară erau câteva din calităţile pe care un cercetaş trebuia să le dovedească în orice împrejurare.11 Dr. Nicolae Hasnaş, secondat de profesorul de gimnastică al Gimnaziului de Băieţi şi de ofi ţerii C. Bălăcescu şi Liviu Teiuşanu, au primit pe moştenitorul tronului, principele Carol, în vizita pe care a făcut-o cercetăşiei din Târgu-Jiu, în faţa statuii lui Tudor Vladimirescu, unde împreună au urmărit defilarea primelor formaţiuni ale tineretului şcolar. Tinerii Gorjului, conduşi în chip exemplar de Nicolae Hasnaş şi ceilalţi, crescuţi în matca unor măreţe idealuri, la nobila şcoală a intelectualilor gorjeni, au răspuns cu entuziasm la chemarea ţării şi, odată cu ziua de 15 august 1916, când România intra în Războiul pentru Întregirea Neamului, ei vor fi în primele rânduri pe front, sau în spatele frontului, ajutând la îngrijirea răniţilor, la aprovizionare. Memorabilă va rămâne în istorie ziua de 14 octombrie 1916, când cercetaşii gorjeni, printre care şi Ecaterina Teodoroiu, cea care avea să devină marea noastră eroină naţională, (...) au participat cu arma în mână, laolaltă cu populaţia oraşului, la bătălia de la Podul Jiului, înscriind o mare victorie împotriva cotropitorilor“, arată istoricul Gheorghe Nichifor.

A participat la Primul Război Mondial 

Nicolae Hasnaş a ţinut să se implice în luptele din Primul Război Mondial, cu toate că nu era obligat şi a condus Spitalul Zona Interioară. De asemenea, medicul a înfiinţat şi primul orfelinat din România. „Nicolae Hasnaş a fost unul dintre cei care, deşi era scutit, a cerut în mod imperativ trimiterea sa pe front. Pe 16 august 1916, a doua zi dupa începerea ostilităţilor, îşi începe activitatea la solicitarea dr. C. Angelescu, care din ordinul primului ministru I. I. C. Brătianu, se ocupa de problemele sanitare având caracter urgent. Lucrează intens, în anii războiului, ca şef al Spitalului Zona Interioară, instalat în Şcoala Normală din Bucureşti, Spitalul de Campanie Nr. 2, cantonat la Feteşti (unde a cunoscut-o pe regina Maria, „mama răniţilor”), Tecuci, Bârlad, Dorohoi şi Bârze. În Moldova tristă a iernii 1916-1917, paralel cu activitatea din spital, înfiinţează un orfelinat, primul din România, vizitat şi elogiat de perechea regală. După încheierea armistiţiului de la Focşani şi a păcii de la Buftea-Bucureşti, Nicoalae Hasnaş refuză să se întoarcă în Gorj, atâta vreme cât judeţul se afla sub ocupaţia Puterilor Centrale. La Iaşi se afla în cercul lui I. I. C. Brătianu şi G. Mârzescu şi leagă o prietenie de lungă durată cu marele istoric Nicolae Iorga. (...) Bilanţul pozitiv în lupta pentru înfăptuirea idealului naţional, după cei doi ani petrecuţi pe front, ia sfârşit prin întoarcerea la Târgu-Jiu, unde se dedică activităţii sale de medic, dar şi luptei politice“, menţionează istoricul gorjean.

Medicul Hasnaş, un om politic naţionalist

Nicolae Hasnaş a participat la moment important în anul 1921, când au avut loc acţiuni conjugate, prilejuite de readucerea osemintelor „Eroinei de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, şi a unui secol de la revoluţia din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Osemintele Ecaterinei Teodoroiu, deshumate cu onoruri militare şi religioase, au fost aşezate într-un sicriu, turnat din oţelul a două piese de artilerie capturate de la inamic în luptele de la Arsuri şi depus pe un afet de tun. 

Ca senator de Gorj, Nicolae Hasnaş, să precizăm că el militează pentru pace şi colaborare în condiţiile intrării României «aproape în graniţele ei normale». Aceasta, şi pentru că unii vecini «ne urmăresc cu multă atenţie şi ne pizmuiesc veşnic, căutând toate mijloacele să ne discrediteze în afară şi să creeze încurcături înăuntru». Acesta s-a remarcat ca un naţionalist „Dacă este un popor care scrâşneşte în fi ecare moment, care ne doreşte numai răul, care caută să uneltească împotriva noastră, acela este poporul unguresc”, spunea Hasnaş. „Conform convenţiilor postbelice, Ungaria nu avea dreptul la efective militare mai mari de 35.000 oameni, în realitate aveau peste 200.000, putând mobiliza până la un milion. Recrutările şi instrucţia se făceau în mod camuflat, iar încorporarea prin ordine individuale“, arată Gheorghe Nichifor. 

A militat pentru înzestrarea armatei

Întrucât starea materială a armatei române era precară, senatorul de Gorj face apel la solidaritate politică în ceea ce priveşte înzestrarea acesteia. Nicolae Hasnaş este un bun cunoscător al sensibilităţilor armatei române. Din aceste motive el atrage atenţia că durata serviciului militar trebuie redusă, realizându-se nu numai economii bugetare, ci şi o sporită ofertă a forţei de muncă. Medicul are mai multe cuvântări, însă una a rămas în memoria cetăţenilor o bună perioadă de timp.

„Ţara e frumoasă, pământul bogat şi mănos, brăzdat de râuri falnice, de munţi ce cuprind multe bogăţii, de subsol ce are averi imense, cu oameni harnici şi viteji. Ne aşteaptă consolidare, pace şi muncă. Să ne punem pe lucru“, a spus Hasnaş.  

Omul politic gorjean solicită mai multă atenţie armatei române pentru că ţara era înconjurată de inamici care atentau la  integritatea ei. „Din nefericire, chiar dacă dr. Nicolae Hasnaş şi-a menţinut acelaşi mesaj mobilizator, multe dintre previziunile sale sumbre s-au adeverit. Şi-a continuat activitatea ca medic, a fost prefect de Gorj, a revenit ca deputat în Parlament, pretutindeni onorându-şi cu brio obligaţiile.

Finalul carierei

După 1944, odată cu schimbarea orientării politice a României, medicul gorjean se dedică cu deosebire acţiunilor de binefacere.  Vârsta şi pericolele ce veneau din toate părţile l-au îndemnat să fi e din ce în ce mai prudent în exprimările publice. Nici Gorjul nu era ocolit de valurile schimbărilor postbelice. În acelaşi timp, deşi pensionar, nu-şi neglijează în niciun fel îndeletnicirile profesionale(cetăţeanul C. Lupulescu din Târgu-Jiu îi mulţumeşte public că i-a salvat viaţa fi ului său, grav bolnav în urma unei infecţii generale şi nu se sfieşte să-i susţină financiar pe studenţii gorjeni întruniţi în primul lor congres la Târgu-Jiu.