Cum se schimbă viaţa pe Terra. Verdictul unui român: Viteza schimbărilor climatice este mai mare decât rata de adaptare a organismelor

Încălzirea globală este un fenomen extrem de periculos pentru viaţa pe întreg globul pământesc. Condiţiile de viaţă sunt în schimbare, iar această situaţie ar putea să nu fie tolerată de oameni.

Profesorul Gheorghe Gămăneci, de la Universitatea „Constantin Brâncuşi“, a realizat un studiu cu privire la încălzirea globală şi măsurile pe care oamenii se pregătesc să le adopte pentru a reduce acest fenomen cu scopul menţinerii sănătăţii planetei.

Specialistul a constatat că, în secolul trecut, temperatura Europei a Crescut cu aproape un grad: „Pe parcursul secolului trecut, temperatura Europei a crescut cu 0,95 de grade, determinând o încălzire accelerata, media globală a Terrei fiind de 0,7 grade Celsius. Probabil că în a doua jumătate a acestui secol, gravitatea şi ireversibilitatea fenomenului nu vor mai putea fi contestate. Asistăm la o creştere a vulnerabilităţii societăţii umane faţă de aceste dezastre. Fenomenul are şi un fundament etic, ţările sărace fiind supuse unui risc mult mai mare în comparaţie cu statele dezvoltate care constituie principalii poluatori (SUA, China)“. 

Această problemă a fost una dintre temele de discuţie dintre şefii celor mai puternice state din lume. „Îmbucurător este faptul că la ultima întâlnire dintre premierul chinez şi preşedintele Statelor Unite Obama, pe agenda de lucru la punctual 8 a fost înscrisă problema schimbărilor climatice. Obama a lansat planul «contra mari ameninţări reprezentate de schimbările climatice“, una dintre provocările cheie ale epocii noastre o reprezintă emisiile de carbon.

Planul american pentru energie curată prevede reducerea cu 32% până în anul 2030 a emisiilor de carbon faţă de 2005 în centralele electrice. Influenţa fenomenului asupra ecosistemului planetar este susţinută de majoritatea comunităţii ştiinţifice internaţionale“, arată Gheorghe Gămăneci. 

Cauzele schimbărilor climatice

Cauzele care determină aceste schimbări climatice sunt atât cauze naturale, cât şi cauze antropice. Profesorul universitar susţine că fenomenul antropic generator major al schimbărilor climatice a fost evaluat exagerat, existând şi alţi factori la fel de răspunzători de schimbările climatice.

„Factorii naturali reprezintă cauza principală a schimbărilor climatice şi geologice de la formarea globului terestru şi până în prezent. În toate erele interglaciare au existat perioade de încălzire globală, alternând cu răciri locale mai mult sau mai puţin severe“, a menţionat Gheorghe Gămăneci.

Profesorul a realizat o clasificare a cauzelor naturale care pot să ducă la încălzirea globală: 

1. Activitatea solară se desfăşoară în baza unor legi naturale, activitatea sa accentuează sau reduce încălzirea globală.    2.Calotele glaciare favorizează reciclarea unei importante cantităţi de apă dulce în biosferă. Oceanul planetar face parte dintr-un sistem complex care transportă căldura spre diferite zone ale pământului datorită diferenţelor de salinitate şi temperatură.    3. Metanul este prezent în subsolul şi mai ales în sol şi subsol la nivelul oceanelor în cantităţi importante. El are un efect de seră de 60 de ori mai mare decât CO2. Marea Neagră este singurul loc din lume unde metanul se eliberează neîntrerupt. Oceanele dizolvă cantităţi importante de dioxid de carbon, un alt gaz cu efect de seră prelungit, concentraţia CO2, a crescut de la 279 ppm înainte de perioada industrializării la peste 400 ppm la ora actuală.   4. Asistăm la o intensificare a vulcanismului sub acţiunea deplasărilor tot mai severe a plăcilor tectonice. Numărul vulcanilor activi s-a dublat.   5. Numărul cutremurelor a crescut foarte mult. Alături de factorul antropic acestea produc o poluare majoră a mediului.

Vaporii de apă reprezintă 95 % din gazele cu efect de seră. Câmpul magnetic are şi el influenţe în procesul de încălzire globală. Profesorul Gheorghe Gămăneci prezintă şi principalele cauzele antropice care generază fenomenul încălzirii globale:

- Arderea combustibililor fosili. 

- Schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor

- Explozia demografică

- Procesul de poluare depăşind puterea de reciclare a ecosistemelor

Tăierea pădurilor tropicale 

Tăierea pădurilor tropicale, care au un rol foarte important în menţinerea unui echilibru pe pâmânt, a afectat ecososistemul.

„Un alt aspect care îngrijorează este determinat de intervenţia brutală a omului în pădurile tropicale, plămânul Terrei, unde peste 12% au fost taiate şi care ascunde peste 50% din vieţuitoarele de pe Terra. (...) Dacă omul nu va reuşi să gestioneze şi partea opusă a progresului care apare inevitabil într-o civilizatie industrializată el va deveni victima propriei sale tehnologii, a neglijenţei şi ignoranţei“,

mai arată profesorul gorjean.

Efectele schimbărilor climatice

Potrivit studiului realizat de profesorul universitar, temperatura ar putea creşte până în anul 2100 cu până la patru grade Celsius. De asemenea, după anul 2000, s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din ultimii 130 de ani.

„Viteza schimbărilor climatice este mult mai rapidă decât rata de adaptare a organismelor. Suprafeţe întinse riscă să devina greu de locuit şi impracticabile pentru activitatea economică. Efectele asupra plantelor şi animalelor vor determina o migraţie spre alte habitate. Conflictele zonale, seceta, foametea, determină acest proces al migraţiei. Asistăm la valuri de căldură care au crescut în frecvenţă şi durată. Perioada 2002-2011 a fost intervalul cel mai cald cu o creştere de 1,3 °C decât media înaintea procesului de industrializare. Se estimează creşteri de 2,5-4 °C până în anul 2100. Maxima termică absolută a lunii iulie a fost de 44,3 grade Celsius la staţia meteorologică Calafat în data de 24 iulie 2007. În secolul trecut maxima termică lunara în Oltenia a fost la 5 iulie 1916 a fost de 41,8 grade Celsius“, arată Gheorghe Gămăneci.

Temperatura continuă să crească, iar precipitaţiile să crească, ca urmare a efectului de seră. „Primele 7 luni ale anului 2015 au fost cele mai calde ale ultimilor 130 de ani. Se înregistrează diferenţe mari de temperatură de peste 15°C în intervale scurte de timp. Perioda 7-25 august 2015 a fost cea mai rea perioadă, perioadă record după 1961. Anul 2015 probabil va fi cel mai călduros an, previziunile arătând aceaşi situaţie şi pentru 2016. Regimul precipitaţiilor a suferit modificări. Cantitatea anuala de precipitaţii în 2005 a fost de 10.823 litri/metru pătrat, cu mult peste valoarea record înregistrată în secolul trecut de 7.924l/m pătrat în 1972“, mai arată profesorul de la universitatea din Târgu Jiu.

Se înregistrează şi alte fenomene cum ar fi: modificarea regimului hidrologic, modificări în succesiunea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor extreme, reducerea biodiversităţii, unele specii vor dispărea, va creşte numărul dăunătorilor; creşterea nivelului Oceanului planetar, efecte asupra stării de sănătate a populaţiei: boli, schimbări fiziologice la plante şi animale; acidifierea oceanelor, incendii devastatoare, creşterea concentraţiei de CO2.

Conferinţa de la Paris 

Evenimentul dominant al acestui sfârşit de an îl reprezintă Conferinţa de la Paris, care se desfăşoară în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie, privind schimbările climatice, care reuneşte peste 195 de şefi de state şi guverne, peste 2000 de specialişti şi reprezentanţi ai unor organizaţii nonguvernamentale, experţi şi reprezentanţi ai mass-mediei.

„Este cel mai important eveniment privind sănătate planetei, care-i va reuni pe liderii lumii. Conferinţa de la Paris, organizată sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Este o continuare a unei serii de întâlniri la nivel mondial, aşa-zisele Întâlniri ale pământului”, începând cu cea de la Stockholm din 1972, care a realizat o diagnoză asupra mediului înconjurător, stabilind primele măsuri pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural, creându-se, în acelaşi timp, o serie de organisme internaţionale şi regionale, dar mai ales relizarea unui program de proteţia mediului înconjurător. (...) Noul acord care urmează să fie adoptat la Conferinţa Schimbărilor Climatice de la Paris, din decembrie 2015, urmează să fie implementat începând cu anul 2020. Scopul acestei conferinţe este de a semna un acord interguvernamental sub jurisdicţie internaţională, care să limiteze  încălzirea globală până la 2 grade, până în anul 2100. Acordul va trebui aplicat începând cu anul 2020. Până în 2050, reducerea gazelor cu efect de seră va fi de 80-90%. Aşadar, anul 2015 va fi anul soluţiilor, şi nu al problemelor“, a precizat Gheorghe Gămăneci. 

Istoria întâlnirilor de combatere a încălzirii globale

În anul 1972, la Stockholm, a avut loc o primă întâlnire a decidenţilor şi s-a realizat o diagnoză asupra mediului înconjurător, stabilindu-se primele măsuri pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural. Au fost create o serie de organisme internaţionale şi regionale, dar şi un program de protecţia mediului înconjurător.

„În 1992 are loc la Rio de Janeiro, în Brazilia, a doua întâlnire la nivel mondial făcând o evaluare a măsurilor întreprinse. Concluziile au fost nefavorabile, constatând că presiunile antropice asupra mediului au crescut, s-a înregistrat o degradare a biodiversităţii sistemelor naturale. Urmare acestei situaţii în 1997 a fost semnat «Protocolul de la Kyoto» prin care se prevedea reducerea cu 18% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 având ca reper anul 1990. A urmat Conferinţa de la Johanesburg din 2002 şi cea de la Copenhaga din 2009, cu rezultate nesatisfacatoare încheindu-se mai mult acorduri politice. În 1992, România a semnat Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificată prin Legea nr 24/1994, angajându-se să stabilizeze concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă. De asemenea, în 1999, România a semnat Protocolul de la Kyoto, ratificat prin Legea nr 3/2001. Valoarea angajamentului de reducere a gazelor cu efect de seră, asumat de România în perioada 2008-2012 a fost de 18 %, comparativ cu emisiile din 1989, reprezentând nivelul de referinţă“, menţionează profesorul universitar în studiu său.

În decembrie 2014 s-au întâlnit, la Lima, experţi, specialişti, parlamentari, care au negociat un text care să urmeze protocolului de la Kyoto, supus spre dezbatere conferinţei de la Paris.