Le paşte insolvenţa! Primăriile din Dâmboviţa au strâns arierate în valoare de 15 milioane de lei

Primăriile cu datorii mai vechi de patru luni sau mai mari de 50% din bugetul local anual vor intra în insolvenţă

Fie că au făcut risipa pe banul public, sau nu, peste 50% din primăriile din Dâmboviţa sunt mare pericol, din cauza datoriilor uriaşe pe care le-au strâns în ultimele luni, iar salvarea poate veni doar de la Direcţia de Finanţe.

Potrivit Direcţiei de Finanţe Dâmboviţa, valoarea arieratelor, cumulate de primăriile din judeţ, se ridică la 15 milioane de lei (150 de miliarde lei vechi).

Un exemplu este primăria Doiceşti, care are datorii mai vechi de 4 luni acumulate în urma unor lucrări de alimentare cu apa a comunei. Datoria este peste 200.000 de lei.

“Deocamdată nu mă tem de insolvenţă, dar trebuie să îmi reconsider datoria, să fac din nou calculul bugetului propriu şi să mă încadrez în cheltuielile acelea. Bineînţeles, dacă ajung în situaţia asta, trebuie mă te tem, pentru că al putea să mă audesfiinţez. Trebuie să fii foarte”, a declarat Mircea Ismail, primarul comunei Doiceşti.

De cealaltă parte, sunt şi primării unde situaţia contabilă este una fericită: Târgovişte sau Aninoasa.

“Nu avem datorii în acest moment”, ne-a explicat primarul Municipiului Târgovişte, Gabriel Boriga.

Ordonanţă care obligă la insolvenţă

Primăriile cu datorii mai vechi de patru luni sau mai mari de 50% din bugetul local anual vor intra în insolvenţă. Proiectul de ordonanţă de urgenţă care reglementează situaţia de criză financiară a unităţilor adminsitrativ-teritoriale a fost aprobat în şedinţa de Guvern de astăzi.

Această ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal şi pentru procedura de insolvenţă, dar şi pentru procedura de criză financiară.
 

Procedura de insolvenţă se va aplica în cazul în care primăriile, consiliile judeţene şi consiliile locale - adică administraţia publică locală - au datorii mai mari de 120 de zile sau dacă depăşesc 50% din bugetul alocat, atunci, fie Primăria poate să ceară intrarea în insolvenţă, fie firmele care au de recuperat datorii de la acea unitate administrativ-teritoarială pot şi ele să ceară insolvenţa, cu condiţia ca datoriile să reprezinte 30% din totalul datoriilor pe care le are de achitat instituţia respectivă.

Instanţa teritorială va desemna un administrator judiciar. Acesta, împreună cu reprezentanţii de la Direcţia de Finanţe Publice, pun la punct procesul de redresare economică a unităţii administrativ-teritoriale.

Pe parcursul acestui proces, când se află în procedura de insolvenţă, primăria nu poate să facă alte cheltuieli decât cele esenţiale – cum ar fi contractele de deszăpezire, nu poate să demareze noi proiecte cu bani de la buget, nu se mai pune problema pentru proiecte precum modernizări, achiziţionarea de mobilier nou, sau de maşini noi.

Totodată, în procedura de insolvenţă nu se pot face noi angajări. Această procedură poate dura maximum trei ani de zile, iar, odată ieşite din procedura din insolvenţă, ele intră automat în procedura de criză financiară şi, abia după ce fac dovada că timp de şase luni de zile nu au acumulat alte datorii, atunci scapă de orice fel de problemă.

Condiţia arieratelor

În proiectul de ordonanţă de urgenţă se specifică condiţia arieratelor impusă în acordul cu FMI: primăriile şi consiliile judeţene pot să-şi reducă nivelul arieratelor cu 85%, până când se încheie acest acord pe care România îl are cu Fondul Monetar Internaţional, adică până la 30 iunie.

Deja s-a deschis o linie de credit suplimentată la Ministerul Finanţelor Publice, iar acest minister pune la dispoziţie 800.000 milioane de lei tuturor administraţiilor locale ca să-şi achite aceste datorii.

Cu toate acestea, în aprilie, arieratele primăriilor şi consiliilor judeţene se ridicau la 750.000 milioane de lei, aşadar există posibilitatea să mai rămână unităţi administrativ-teritoriale care să aibă arierate ce depăşesc 15% din buget şi tocmai acestea sunt vizate de procedurile de criză financiară şi de insolvenţă.