Harta clădirilor care se pot prăbuşi la un cutremur precum cel din 1977. Târgovişte, în zona de risc crescut

În zona de risc crescut sunt încadrate şi alte oraşe, precum Ploieşti, Târgovişte, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Iaşi Vaslui sau Bârlad

România trebuie să fie oricând pregătită pentru un cutremur major, afirmă seismologii.  Din punct de vedere al clădirilor, România nu este însă pregătită. Câteva sute de clădiri cu bulină roşie ar putea cădea la un cutremur similar cu cel din 1977, provocând cel puţin câteva mii de morţi.

Gândul a întocmit harta clădirilor care reprezintă o ameninţare din punct de vedere seismic în principalele oraşe din România.

Exceptând fenomenul Izvoarele, unde în ultima lună s-au produs peste 260 de cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 0,1 şi 3,9, şi ale cărui cauze principale sunt încă în curs de cercetare, activitatea seismică în intervalul 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2013 este aproximativ identică cu cea de anul trecut, dacă ne luăm după numărul cutremurelor. În acest interval din 2013 s-au produs, potrivit calculelor gândul pe datele Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), 298 de seisme cu magnitudinea cuprinsă între 2,5 şi 5,5, dintre care 36 la Galaţi (zona Izvoarele) şi 87 în ţările şi zonele seismice din vecinătatea României, dar care s-au „simţit” în ţara noastră. Restul de 175 s-au produs în majoritate în Vrancea. În acelaşi interval din 2012 aparatele INFP au înregistrat 263 de seisme, dintre care 79 la vecini.
 

Cutremurele care pot provoca morţi şi pagube materiale sunt peste 7

Seismologii, dar şi specialiştii în construcţii afirmă, la unison, că seismele de 5,5 grade pe scara Richter, precum cel care i-a pus pe jar pe unii dintre români săptămâna trecută, sunt nesemnificative şi nu pot produce pagube materiale sau umane.

„Cutremurele care produc pierderi de vieţi omeneşti şi materiale sunt cele care au o magnitudine începând cu 7. Esenţială este, însă, şi intensitatea. Se  moare pe intensitate şi nu pe altceva”, a declarat pentru gândul Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP.

La o intensitatea cuprinsă între VIII 1/2-IX1/2 blocurile vechi cu probleme sau cele prost proiectatate cad şi provoacă pierderi omeneşti. Pe harta României în intensităţi, Bucureştiul este încadrat în categoria de risc maxim - VIII 1/2-IX1/2. De altfel, un studiu al al Institutului de Cercetare în Construcţii (INCERC), publicat acum 5 ani, arată că un cutremur cu epicentrul în Munţii Vrancei, având magnitudinea de 7 grade pe scara Richter, produs în jurul orei 21 (cum s-a întâmplat în 4 martie 1977), s-ar solda cu 450.000 de victime. Vezi aici studiul.

Potrivit măsurătorilor INFP, Bucureştiul, Focşaniul şi Buzăul sunt cele mai expuse oraşe în cazul unui cutremur major. În zona de risc crescut sunt încadrate şi alte oraşe, precum Ploieşti, Târgovişte, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Iaşi Vaslui sau Bârlad. În toate dintre acestea sunt clădiri care se pot prăbuşi la un cutremur similar celui din 1977 sau care pot suferi pagube materiale considerabile.