FOTO Lucratul covoarelor, pe cale dispariţie în Dâmboviţa. Interviu cu singura păstrătoare a tradiţiei

În era modernismului şi a lucrurilor uşor de întreţinut, covoarele tradiţionale pierd din ce în ce mai mult teren. Odinioară se aflau în orice casă, mai ales în cele de la ţară, însă, oamenii preferă acum gresia în locul covoarelor, spune Maria Duţă, singura femeie care mai din judeţul Dâmboviţa care mai ţese la război sau lucrează la gherghef.

În urma cu 20-30 de ani, covoarele tradiţionale confecţionate în Moroieni sau Pietroşiţa era renumite până în Occident. Astăzi, însă, meşteşugul aproape că a dispărut. Doar o singură femeie mai ţine cu dinţii de tradiţie şi încearcă să transmită meşteşugul nepoatei sale, masterandă.

Vânzarea merge greu

 “Merg treburile aşa cum merg. Puterea de cumpărare este mică. Este un lanţ vicios. Nu vând, nu pot să îmi procur materia primă. Scade şi plăcerea de a mai lucra, de a mai face câte ceva.  Lucrăm şi la comandă, dar mai fac şi ca să avem pe stoc. Facem şi carpete cu motive tradiţionale, modelele care se făceau odinioară. E adevăra, sunt mai greu de făcut, dar rezultatele sunt  mulţumitoare pentru mine. Dimensiunile încep de la 50X50 cm şi ajung la 2X3 metri. Preţurile pornesc de la 60 de lei şi pot ajunge şi la 2.500 de lei. Preţurile sunt negociabile”, spune Maria Duţă.

Tailandezii sunt atraşi de covoarele traţionale româneşti

Doamna Maria îşi face veacul, aproape în fiecare zi, în Sinaia, unde aşteaptă turiştii străini, ei fiind cei mai fideli clienţi. Mai nou, tailandezii sunt atraşi de covoarele traţionale româneşti. “Italienii, bulgarii, sârbii sunt clienţii mei. Ce cumpărători erau grecii! Nimic nu mai cumpără. Asiaticii cumpără acum foarte mult. Tailandezii cumpără bine”, spune creatoarea de covoare traţionale.

În pas cu...Facebook

“Mai şi exportăm în Italia, America, Norvegia. Turiştii îşi pun roblema că e greu de transportat. Ei apreciază, dar nu cumpără toţi. Cei mai mulţi comandă pe Facebook. M-am axat foarte tare pe Facebook, pentru că atunci când omul vede modelul, dacă îi place, comandă, în funcţie de ce dimensiune vrea”, ne explică doamna Maria.

Nimeni nu mai este interesat acum de păstrarea meşteşugului

“Eu nu prea mai sper că meşteşugul se va mai păstra, cu toate că am o nepoată crescută de noi. Ea e cea care se ocupă de adminstrarea Facebook-ului. Are simţul culorii şi lucrează şi ea la gherghef, în limita timpului. Se pricepe şi îi place. Este în ultimul an la master la specializarea Realaţii Publice şi Comunicare. Diana Scurtu se numeşte. Ar fi mare păcat dacă s-ar pierde tradiţia. Educaţia este şi din familie. Îmi place şi mie modernismul, e bun. Eu în bucătărie am un sfert acoperit cu greşie şi restul cu covoare.  Bucătăria mea e frumoasă. Cei care au gusturile astea şi le cultivă ma ideparte e un lucru bun. Lumea e mai comodă şi preferă lucrurile se spală mai urşor, se întreţin mai uşor”, crede dâmboviţeanca.

Diaspora a salvat ia românească

În ultima vreme, ia românească, dar şi hainele imprimate cu motive traţionale româneşti sunt căutate de străini, mai ales că români de-ai noştri au ştiut să se “fălească” cu ele pe la diferite evenimente sau la diferite prezentări de modă.

“Cei de afară ne-au ajutat cu tredul ăsta cu ia românească, nu cei de acasă. Am reprezentat România la Praga, atunci când a fost capitală europeană. Eram îmbrăcată în costum tradiţional şi vă rog să mă credeţi, că mă simţeam o regină. Eram foarte apreciată. Arta noastră e unică şi nemuritoare. Este păcat, totuşi, că în zona Moroieni  - Pietroşiţa nu mai sunt femei care lucrează covoare. E greu. Când luai lână şi o spălai acasă era o treabă, dar în momentul în care ajungi să cumperi firul gata făcut e foarte scump. Bumbacul nu se mai găseşte. Filaturile noastre nu mai lucrează. Noi comandăm bumbacul acum şi ne onorează peste două luni”, spune mâhnită Maria Duţă.

CITEŞTE ŞI:
 

Steagul României s-a vândut la Praga, graţie Mariei Duţă
 

Covoarele cu motive tradiţionale româneşti, marca „Duţă”, au mare căutare printre politicienii români şi au făcut furori în Cehia, atunci când Praga a fost capitala culturală a Europei. Maria Duţă s-a apucat de confecţionat covoare pe vremea lui Ceuşescu.