Omul care luptă solitar cu malefica mafie a lemnului din Bucovina: „De 3 ani, stau cu ochii în cameră şi derulez 24 din 24“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tiberiu Boşutar FOTO Recorder.ro
Tiberiu Boşutar FOTO Recorder.ro

Peste 12 milioane de metri cubi de lemn dispar anual în mod ilegal din pădurile României, arată datele statistice publicate de jurnaliştii de la Recorder. Metodele folosite de hoţi sunt tot mai rafinate şi mai greu de depistat. Printre cei care luptă intens în Suceava cu mafia lemnului se află un localnic pe nume Tiberiu Boşutar.

Jurnaliştii de la Recorder au arătat, într-o anchetă efectuată în pădurile de pe raza judeţulului Suceava, cum reuşesc hoţii să scoată din pădure cu acte-n regulă lemnul pe care-l taie ilegal. Demersul jurnalistic demonstrează că statul este complice al hoţilor, prin angajaţii din domeniul silvic, şi că instrumentele de care dispune ca să-i depisteze pe cei care fură sunt total ineficiente.

Ancheta a fost făcută în august 2019, când în pădurile din România era instituită un fel de prohibiţie. În această perioadă ar fi trebuit să se taie doar arborii bolnavi, uscaţi şi smulşi din rădăcini. Cei de mari dimensiuni şi sănătoşi se pot pune la pământ doar în situaţii excepţionale.

„Acest lemn este vândut câtre firme care se ocupă de prelucrarea lemnului. Extragerea lui se face după reguli stricte. Mai întâi, Ocolul Silvic întocmeşte un document de inventariere, apoi în teren se marchează arborii din document folosindu-se un ciocan special, care are în capăt o ştanţă cu un număr unic de identificare. Astfel, patronul unei firme care a licitat pentru a tăia din pădurea respectivă se află la mâna silvicultorilor, care trebuie să marcheze în prealabil fiecare arbore care urmează să fie tăiat. Teoretic, silvicultorii ar trebui să marcheze doar arborii care sunt bolnavi şi ar trebui să o facă înainte de organizarea licitaţiei. În realitate, aceştia marchează doar o parte din arborii urcaţi şi aşteaptă să vadă cine câştigă licitaţia. Apoi, după ce silvicultorii şi patronii cad la înţelegere sunt marcaţi şi restul arborilor, dar din rândul celor sănătoşi, care sunt mult mai valoroşi pe piaţa lemnului”, arată sursa citată.

Jurnaliştii spun că ceea ce se întâmplă este o adevărată crimă, deoarece în loc să rămână o pădure sănătoasă, rămâne un codru plin de uscături. Această modalitate de a pune la pământ copaci sănătoşi şi de a-i cumpăra la preţ de lemn uscat are o denumire: „Metoda Adaosului”.

Printre localnicii din Moldoviţa, judeţul Suceava, acolo unde au fost depistate neregulile cercetate de jurnaliştii de la Recorder, sunt şi oameni care încearcă să se împotrivească hoţiei. Între ei, se află Tiberiu Boşutar, care se desprinde prin curajul arătat în lupta cu mafia lemnului. Este unul dintre puţinii oameni din documentar care şi-au asumat identitatea în cadrul investigaţiei. În zonă, sunt frecvente situaţiile în care cei care se opun mafiei lemnului sunt bătuţi cu sălbăticie, intimidaţi sau izolaţi social.

Boşutar a înfiinţat acum doi ani chiar o asociaţie civică cu scopul de a reduce furtul de lemn din păduri.

Localnicul munceşte zilnic pentru a demonstra furturile masive din pădurile Moldoviţei. În urmă cu trei ani, a instalat la fereastra apartamentului său, situat în zona centrală a localităţii, camere video cu ajutorul cărora monitorizează toate camioanele încărcate cu lemn care ies din pădure. Drumul respectiv este singurul pe care poate fi transportat lemnul spre drumul european. "De trei ani stau cu ochii în cameră şi derulez 24 din 24 şi încerc să identific absolut toate transporturile care intră şi ies din localitate. În primele luni, ieşeau din localitate peste 100 de tiruri, cu lemn rotund, răşinoase, fără acte.

Din 2016 şi până în prezent a reuşit să monitorizeze în jur de 8.000 de transporturi de material lemnos. Îşi notează zilnic într-o agendă cât material lemnos se află estimativ în fiecare camion şi câte transporturi sunt sau nu legale. Printre ieşirile descoperite s-au aflat şi camioanele firmei primarului de la Moldoviţa. Tocmai din această cauză, Primăria Moldoviţa a făcut o plângere penală împotriva lui Boşutar. Bărbatul a fost cercetat pentru „instalare de echipament video”, însă nu s-a lăsat intimidat, a luptat, şi a reuşit să-şi păstreze camerele.

Metoda video adoptată de Tiberiu Boşutar ar putea fi implementată şi la nivel macro, pentru că şi-a dovedit eficienţa de-a lungul timpului. Suceveanul este de părere că un astfel de sistem de monitorizare a camioanelor cu lemn ar putea să funcţioneze după modelul camerelor video care-i identifică pe şoferii fără rovinietă. Deşi Boşutar a încercat să propună soluţia autorităţilor competente, acestea l-au ignorat.

Boşutar vorbeşte în documentar şi despre tentativa de a-i convinge pe patronii locali din industria lemnului să nu mai fure. La rândul său, a fost implicat în urmă cu mai mulţi ani în controversată industrie locală a lemnului: "Am mers la toţi şi le-am spuns: «Oameni buni, din punctul meu de vedere, direcţia nu e bună. Hai să identificăm altă direcţie. Se poate trăi demn şi frumos fără a fura. Furând lemne, nu trăim bine, pentru că noi ne expunem, suntem vulnerabili în faţa autorităţilor. Am tot furat, şi n-am ajuns nicăieri. Din aşa un volum de lemn, poţi trăi demn fără să furi. Am dedus că furtul ăsta e susţinut, controlat şi încurajat direct de autorităţile silvice". În ciuda pledoariei ţinute în faţa patronilor, Tiberiu Boşutar n-a avut succes şi continuă lupta pe cont propriu.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite