Nemţii care au realizat studiul de fezabilitate al gropii de gunoi din vârf de munte: „Nu putem recomanda construirea şi gestionarea unui depozit central în această zonă”
0
Un consorţiu de firme care a întocmit studiul de fezabilitate al Gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş nu a recomandat construirea şi gestionarea unui depozit ecologic în zona respectiv. Autorităţile judeţene au ignorat argumentele consultantului şi au cocoţat o groapă de gunoi în vârf de munte.
La data de 16 decembrie 2010, Consiliul Judeţean (CJ) Suceava adoptat hotărârea prin care a fost aprobat Studiul de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico economici pentru Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Suceava”, hotărâre semnată de preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur.
Acest studiu de fezabilitate a fost realizat de companiile nemţeşti C&E Consulting and Engineering GmbH şi Louis Berger SAS Poyry Environement GmbH. Reprezentanţii acestor firme s-au arătat împotriva construirii gropii de gunoi de la Pojorâta în locul respectiv.
„Caracterul relevat al zonei muntoase din Suceava pentru turismul din timpul iernii şi verii poate creşte în viitor. Prin urmare gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniş poate avea o influenţă nefavorabilă, deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua şi zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea şi gestionarea unui depozit central în această zonă”, se arată în studiul de fezabilitate.
Consiliul Judeţean Suceava nu a ţinut cont de argumentele oferite de consultant şi a continuat să construiască groapa de gunoi în Pasul Metecăniş, una dintre cele mai mari aberaţii realizată din fonduri europene.
Am încercat să obţinem un punct de vedere din partea celor de la Consiliul Judeţean Suceava, însă fără succes.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava urmează să facă recepţia finală la groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, una dintre cele mai mari aberaţii construite cu bani europeni în ţara noastră, după ce staţia de epurare a fost finalizată.
Constructorii au finalizat staţia de epurare a gropii de gunoi, astfel că lucrările au fost terminate. În groapa de gunoi au fost investite 27 de milioane de lei.
Această recepţie nu este sinonimă cu darea spre folosinţă, deoarece groapa de gunoi nu are operator.
Amplasamentul gropii de gunoi a fost blamat încă de la început
Locuitorii din comuna Pojorâta s-au arătat încă de la început nemulţumiţi de locul în care a fost amplasată groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş şi au atacat în instanţă hotărârea de Consiliu Local din data de 9 august 2010, prin care nouă hectare de teren pe care a fost construită groapa de gunoi au fost transferate în posesia Consiliului Judeţean Suceava.
În luna martie 2016, magistraţii de la Curtea de Apel Cluj le-au dat dreptate localnicilor din Pojorâta şi au anulat hotărârea de Consiliu Local prin care s-au transferat cele nouă hectare de teren. Deşi decizia judecătorilor clujeni a fost una definitivă, în luna septembrie 2016, Consiliul Local Pojorâta a dispus din nou transferul terenului pe care a fost construită groapa de gunoi în posesia Consiliului Judeţean Suceava.
„Noi vom lupta în continuare împotriva amplasării acestei gropi de gunoi. Noi am transmis o cerere către OLAF, de unde aşteptăm un răspuns. Părerea noastră nu contează pentru nimeni. Consiliul Local Pojorâta este practic împotriva noastră a localnicilor şi susţine iniţiativa celor de la Consiliul Judeţean Suceava, pe care noi nu am acceptat-o încă de la început”, a declarant Aristide Samoilă Maxim, reprezentantul sătenilor din Valea Putnei.
Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş în care s-au investit peste 27 de milioane de lei a fost terminată, chiar dacă locuitorii din zonă sunt în continuare împotriva acestui proiect. Investiţia a fost realizată printr-un program finanţat din fonduri europene care vizează gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava. Termenul de finalizare a lucrărilor era iulie 2014, însă probleme apărute de-a lungul timpului au făcut ca groapa de gunoi să nu fie funcţională nici în ziua de astăzi. Conform proiectului, se estimează că groapa de gunoi va funcţiona până în anul 2037 şi acolo vor fi depuse 350.000 de tone de deşeuri.
Situaţia gropii de gunoi de la Pojorâta este asemănătoare cu cea a gropii ecologice de la Vaslui. Acolo, de patru ani de zile, autorităţile nu reuşesc să desemneze o societate care să administreze groapa ecologică construită pe 20 de hectare în localitatea vasluiană Roşieşti şi a staţiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti, în care s-au investit 50 de milioane de euro.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
