Dedesubturile unei investiţii aberante cu bani europeni: cum a ajuns o groapă de gunoi din vârful muntelui la un pas să falimenteze un întreg judeţ
0
Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş este una dintre cele mai mari aberaţii construite în România din fonduri europene. În urma procesului câştigat de localnicii din Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava ar putea fi obligat să restituie către UE peste 27 de milioane de lei, ocazie cu care judeţul bucovinean ar intra în faliment.
Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, comuna Pojorâta, construită în vârf de munte, în inima Bucovinei, este una dintre cele mai mari aberaţii realizate în România din bani europeni. La data de 25 ianuarie 2013, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor (PSD), a semnat un contract în valoare de 6,3 milioane de euro fără TVA pentru amenajarea gropii ecologice de gunoi de la Pojorâta.
Licitaţia pentru proiect a fost însă începută de fostul şef al CJ Suceava, Gheorghe Flutur (PNL), însă totul a pornit de la o altă hotărâre luată de consilierii judeţeni suceveni de la data de 25 ianuarie 2007, când CJ Suceava era condus de PSD-istul Gavril Mîrza, când s-a aprobat construirea a două depozite zonale deşeuri pentru zonele de şes şi munte ale judeţului Suceava, la Moara şi Pojorâta.
La data de 13 martie 2007, Gavril Mîrza a trimis o adresă Consiliului Local al comunei Pojorâta prin care Consiliul Judeţean Suceava cerea să primească 10 hectare de teren, pentru a putea fi amenajat Depozitul Ecologic de Deşeuri Pojorâta în zona Pasului Mestecăniş.
Investiţia este realizată printr-un program finanţat din fonduri europene care vizează gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava. Firmele Bilfinger Baugesellschaft mbH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului au fost cele ce au semnat cu CJ Suceava un contract în valoare de 27,6 milioane de lei pentru „construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava“. Termenul de finalizare a lucrărilor era iulie 2014, însă probleme apărute de-a lungul timpului au făcut ca groapa de gunoi să nu fie funcţională nici în ziua de astăzi.
Conform proiectului, se estimează că groapa de gunoi va funcţiona până în anul 2037 şi aici vor fi depuse 350.000 de tone de deşeuri.
Excavatoarele au săpat deja o groapă imensă chiar în vârful muntelui, iar miile de metri cubi de pământ rezultat a fost deja mutat cu zeci de camioane pe pajişti din apropiere.
Pe Mestecăniş urmau să ajungă gunoaiele colectate din bazinul Dornelor, din localităţile pe pe cursurile râurilor Bistriţa, Moldova şi Moldoviţa, printre care Ciocăneşti, Cîrlibaba, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Panaci, Crucea, Şaru Dornei, Dorna Arini, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Izvoarele Sucevei, Breaza, Moldova Suliţa, Sadova, Fundu Moldovei, Pojorâta, Iacobeni, Ostra, Stulpicani, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei şi Frumosu.
La sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, anulând Hotărârea nr.64 emisă la data de 9 august 2010 de Consiliul Local Pojorâta, prin care nouă hectare de teren au ajuns în posesia Consiliului Judeţean Suceava. Taman pe acest teren, s-a construit groapa de gunoi de pe Mestecăniş, un proiect blamat încă de la început.
Cum decizia magistraţilor clujeni este definitivă, se poate concluziona că depozitul ecologic de deşeuri de pe Mestecăniş a fost construit ilegal, după ce CJ Suceava a proiectat o groapă de gunoi pe un teren ce nu este al său.
Sătenii din Pojorâta au fost împotriva gropii de gunoi încă de la început
Localnicii din comuna Pojorâta au reuşit să câştige bătălia purtată cu Consiliul Judeţean Suceava, în cazul gropii de gunoi amplasată în vârful pasului Mestecăniş, la o altitudine de peste 1.000 de metri.
„Sunt mulţumit pentru că putem îndrepta o situaţie care ar fi luat o întorsătură dramatică, după ce ar fi fost pus în funcţiune obiectivul, în rest este un gust amar pentru faptul că autorităţile ne-au tratat cu indiferenţă, ne-au ignorat în permanenţă, ne-au refuzat mereu demersurile noastre făcute pentru a schimba locaţia de acolo, pentru că noi nu suntem împotriva proiectului în sine, adică de desfăşurare a managmentului deşeurilor, noi am avut probleme cu amplasamentul nepotrivit din zona respectivă. Această zonă este o şosea europeană, care face legătura din Moldova şi Ardeal, o arteră principală din partea de nord a ţării”, a declarat Aristide Maxim.
Judeţul Suceava ar putea falimenta dacă CJ Suceava va fi obligat să înapoieze banii de la UE
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Alexandru Rădulescu a arătat că au fost efectuate recepţii pentru noile depozite de deşeuri, cel de la Pojorâta fiind terminat în proporţie de 95%. Termenul de finalizare pentru acesta este data de 31 mai 2016 iar dacă până atunci nu va fi terminată recepţia banii veniţi de la Uniunea Europeană vor trebuie restituiţi din vistieria Consiliului Judeţean.
„În cazul în care nu se va ajunge la o soluţie, falimentăm. Primul pas ar fi că judeţul trebuie să suporte contravaloarea acelui obiectiv, <<Depozitul ecologic de la Pojorâta>>, aproximativ 27 de milioane de lei şi mai departe vedem ce se întâmplă, s-ar putea să fie considerat că nu ne-am atins obiectivele la nivelul întregului sistem de management integrat al deşeurilor, deci peste 50 de milioane de euro. Este ceva inedit, nu am trecut printr-o asemenea experienţă, nimeni din judeţ sau din România. Sper ca înţelepciunea, bunul simţ vor triumfa”, a explicat Alexandru Rădulescu.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
