Cum a ajuns cărturarul moldovean Nicolae Milescu spion al Rusiei în China imperială

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nicolae Milescu a fost un cărturar apropiat al mai multor domnitori moldoveni. La mijlocul secolului XVII, acesta a ajuns în China, trimis într-o misiune „diplomatică” de către ţarul Rusiei, scopul său fiind acela de a obţine informaţii despre ceea ce se întâmplă în această ţară, informaţii ce ajungeau pe mâna ruşilor.

Nicolae Milescu (1636 – 1708) a fost un cărturar moldovean, ce a devenit un apropiat al ţarului Aleksei Mihailovici al Rusiei. Acesta a mai fost cunoscut şi sub numele de Spătarul Milescu – Cârnu, deoarece domnitorul Moldovei, Ştefăniţă Lupu, i-a crestat nasul după ce a aflat de pretenţiile sale la tronul ţării.

„Era un boier, anume Neculai Milescul Spatariul, de la Vaslui de moşia lui, pre învăţat şi cărturar, şi ştiea multe limbi: elineşte, slavoneşte, greceşte şi turceşte. Şi era mândru şi bogat, şi umbla cu povodnici înainte domneşti, cu buzdugane şi cu paloşe, cu soltare tot sirma la cai. (…) Iar când au fost o dată, nu s-au săturat de bine şi de cinstea ce ave la Ştefăniţă-vodă, ce au şedzut şi au scris nişte hârtii viclene şi le-au pus într-un băţu sfredelit şi le-au trimis la Constantin-voda cel Bătrân Basarabă, în Ţara Leşască, ca să se ridice de acolo cu oşti, să vie să scoată pre Ştefăniţă-vodă din domnie. (...) Scoţând Ştefăniţă-vodă în grabă hamgeriul lui din brâu, au dat de i-au tăiat călăul nasul. Şi n-au vrut să-l lasa pe călau să-i taie nasul cu cuţitul lui de călău, ce cu hamgeriul lui Ştefăniţă-vodă i-au taiat nasul”, a arătat cronicarul Ion Neculce.

După o perioadă în care a deţinut mai multe funcţii politice în Moldova şi Ţara Românească, în anul 1671, Nicolae Milescu pleacă în Rusia, unde devine un apropiat al ţarului Aleksei Mihailovici al Rusie. Ţarul rus îl trimite pe cărturarul moldovean într-o expediţie în China, devenind practic spion al ruşilor.

„Cum am sosit pe creasta muntelui, askaniama i-a arătat solului marele zid, care înconjoară toate ţinuturile împărăţiei chineze de la marea de răsărit, mergând fără întrerupere o mie cinci sute de verste şi este clădit pe deasupra culmilor de munte, a stâncilor înalte şi peste prăpăstii. Turnurile, aşezate cam la o sută de stânjeni unul de altul, sunt întregi. (...) Dar despre zidul acesta chinezii spun, lăudându-se, că, atunci când s-a clădit, în munţi n-a mai rămas nici o piatră, pe şesuri n-a mai rămas nisip, în râuri a secat apa iar în pământ n-a mai rămas niciun copac. Deasupra porţilor se ridică turnuri înalte. În faţa porţilor stătea voievodul oraşului şi-i număra pe toţi oamenii care treceau, pentru că ei au obiceiul să numere şi să scrie nu numai oamenii, ci şi toate armele, pentru ca atunci când se întorc să nu se strecoare mai mulţi oameni sau arme. Dar nu numai la porţile acestea se înregistrează, ci la toate celelalte porţi ale marelui zid.

Am trecut prin prima poartă, care era lată de patru stânjeni. Aici se găseau străjeri, apoi am mai mers cam doisprezece stânjeni şi am ajuns la alt zid cu o poartă asemănătoare. Trecând prin această poartă, îndată ne-a tăiat calea al treilea zid, cu altă poartă. Toate porţilor şi turnurile lor sunt foarte puternice. Cel de-al treilea zid este cel mai gros dintre toate. Cele trei porţi erau făcute într-o trecătoare stâncoasă, lată cam de opt stânjeni, având pe amândouă părţile piscuri înalte de piatră. Porţile turnurilor sunt ferecate. În dosul celei de-a treia porţi sunt câteva locuinţe, construite anume pentru oştenii străjilor. Aici se află şi o cancelarie, în care solul s-a întâlnit cu askaniama şi cu voievodul, care l-au ospătat în numele bogdihanului. După aceea, ambasadorul şi askaniama au încălecat şi au pornit spre oraşul de hotar, care se află la o jumătate de verstă depărtare de poartă”, povestea Nicolae Milescu într-o scrisoare transmisă ţarului Aleksei Mihailovici.

Cărturarul moldovean a decedat la Moscova, la vârsta de 72 de ani. Pe lângă expediţiile sale făcute în Orient, Milescu mai este cunoscut şi pentru faptul că a realizat prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament.

Alte ştiri pe această temă:

Eşecurile spionajului în epoca Nicolae Plesiţă: atentatele cu colete explozive asupra postului de radio „Europa Liberă“ şi încercarea de otrăvire a lui Paul Goma

Cine a fost, de fapt, Mata Hari şi cum a ajuns dansatoarea exotică să fie acuzată de spionaj

Povestea primului spion de pe teritoriul Valahiei: negustorul Manuc Bey, agent dublu în războiul ruso-turc
 

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite