Amplasarea gropii de gunoi construită cu bani europeni în vârf de munte, blamată din cel mai înalt punct din Europa: „Nu vrem gropi de gunoi în vârful munţilor!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şase români au reuşit să cucerească Vârful Elbrus, cel mai înalt munte din Europa. Aceştia au afişat un mesaj de la o altitudine de 5.642 de metri împotriva deciziei de a fi construită o groapă de gunoi în Pasul Mestecăniş din judeţul Suceava.

Gheorghe Sologiuc, Ştefan Catargiu, Bogdan Moroşan, Lucian Moisuc, Cristian Scuturici şi Csaba Lorenz, patru bucovineni şi doi ardeleni, au plănuit încă din luna ianuarie să realizeze o expediţie în Rusia, dorind să cucerească Vârful Elbrus, cel mai înalt munte din Europa. Unii geografi consideră Montblancul cel mai înalt munte, deoarece Elbrus se află la graniţa dintre Europa şi Asia.

„Ca să aibă şi un scop toată aventura noastră le-am propus băieţilor să ducem acel steag împotriva gropilor de gunoi. Cel care ajungea în vârf avea obligaţia să ducă şi steagul”, a explicat Gheorghe Sologiuc.

Expediţia a durat 10 zile din care cinci zile la altitudinea de 3800 de metri unde sunt nişte butoaie, în care au fost cazaţi. Cei şase temerari au început antrenamentele la începutul anului, ei fiind pentru prima dată în această echipă.

„Odată ajunşi în tabăra de bază, am început ascensiunea. Prima zi a fost de cărat marile bagaje cu apă şi mâncare, în jur de 15 litri de apă de fiecare. A doua zi am mers până la 4.800 – 5.000 de metri pentru aclimatizare. Acolo a fost momentul unde am simţit toţi altitudinea, lipsa de oxigen. În a treia zi am rămas să ne odihnim”, a mai arătat Gheorghe Sologiuc.

A patra zi urma o nouă urcare, însă deşi cerul era senin deasupra lor, se vedeau furtune cu trăsnete şi fulgere în toate părţile în jurul Elbrusului. Astfel, ei au amânat pentru următoarea noapte. În cea de-a cincea zi, cei şase români s-au decis ca indiferent de vreme să continue urcarea. Ei s-au pornit pe la ora 01.30, iar după 4.400 de metri au întâmpinat un viscol groaznic, viscolea şi erau loviţi în faţă cu bucăţi de zăpadă îngheţată. Toţi au rezistat şi sperau ca după răsărit viscolul să se oprească. Aceştia au scăpat de viscol, dar au intrat într-o ceaţă de nu puteau să vadă la 10 metri distanţă.

„După mult timp de îndurat frig de -20 de grade şi vânt puternic am intrat între cele două vârfuri Elbrus est şi vest. Acolo anotimpul s-a schimbat, nu mai bătea vântul şi s-a făcut cald. Nu ne venea să credem, parcă am fost teleportaţi. Ne-am bucurat enorm şi am continuat spre vârf încă o oră şi jumătate. La ora 08.00 am ajuns pe vârf, unde totul era senin, eram deasupra norilor şi se vedea curbura pământului. Eram ajunşi pe vârful Europei şi al Rusiei la altitudinea de 5.642 de metri. Am ancorat steagul pentru poze, am făcut nişte filmări pentru a le arăta şi celor dragi şi am plecat spre coborâre pe o vreme fantastică”, a explicat Gheorghe Sologiuc.

Românii ajunşi în Vârful Elbrus au afişat următorul mesaj: „Nu vrem gropi de gunoi în vârful munţilor! Luptăm pentru Mestecăniş”.  

Expediţie Elbrus. FOTO Gheorghe Sologiuc

Gheorghe Sologiuc este unul dintre cei mai contestatari al amplasării gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş. Acesta a încercat să convingă autorităţile să renunţe la proiect încă de la demararea sa.

Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş – cea mai mare aberaţie construită din fonduri europene

În luna septembrie 2016, Consiliul Local al comunei sucevene Pojorâta a adoptat hotărârea privind transferul terenului de pe raza localităţii, pe care se află depozitul ecologic construit cu fonduri europene, în posesia Consiliului Judeţean Suceava.

În luna martie 2016, Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, anulând Hotărârea nr.64 emisă la data de 9 august 2010 de Consiliul Local Pojorâta, prin care nouă hectare de teren au ajuns în posesia Consiliului Judeţean Suceava. Pe acest teren s-a construit groapa de gunoi de pe Mestecăniş, un proiect blamat încă de la început. Decizia magistraţilor clujeni este definitivă.

Locuitorii din Pojorâta, prin vocea reprezentantului Aristide Maxim, anunţau că vor acţiona din nou în instanţă hotărârea de Consiliu Local prin care cele nouă hectare de teren pe care a fost construită groapa de gunoi de la Pojorâta au fost transferate în posesia Consiliului Judeţean Suceava. Aristide Maxim a precizat că hotărârea luată în septembrie 2016 este identică cu cea din 9 august 2010.

Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş în care s-au investit peste 27 de milioane de lei a fost însă terminată, chiar dacă locuitorii din zonă sunt în continuare împotriva acestui proiect.

Investiţia este realizată printr-un program finanţat din fonduri europene care vizează gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava. Firmele Bilfinger Baugesellschaft mbH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului au fost cele ce au semnat cu CJ Suceava un contract în valoare de 27,6 milioane de lei pentru „construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava“. Termenul de finalizare a lucrărilor era iulie 2014, însă probleme apărute de-a lungul timpului au făcut ca groapa de gunoi să nu fie funcţională nici în ziua de astăzi.

Conform proiectului, se estimează că groapa de gunoi va funcţiona până în anul 2037 şi aici vor fi depuse 350.000 de tone de deşeuri.

Alte ştiri pe această temă:

Cea mai mare aberaţie cu fonduri europene din România, refinanţată cu o sumă fabuloasă. Groapa de gunoi din vârful muntelui va fi terminată în curând

Cea mai mare aberaţie pe bani europeni făcută în România va fi dată în funcţiune. „Au făcut ceva unic în lume”

Groapa de gunoi din vârful muntelui care poate falimenta un judeţ. Paguba uriaşă cauzată de cea mai mare aberaţie din România cu fonduri UE

Cine este săteanul care a stopat cea mai mare aberaţie cu fonduri UE din România: groapa de gunoi din vârful muntelui

Groapa de gunoi de pe Mestecăniş a fost construită ilegal. Consiliul Judeţean Suceava riscă să înapoieze Uniunii Europene toţi banii investiţi

FOTO VIDEO Cum arată groapa de gunoi din vârful muntelui, cea mai mare aberaţie realizată cu fonduri UE

Groapă de gunoi în vârful muntelui. Pasul Mestecăniş, poarta de intrare către mănăstirile Bucovinei, sluţit pe şase hectare pentru un depozit de deşeuri

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite