Evanghelie Zappa, aromânul venit în Bărăgan care a reaprins flacăra Jocurilor Olimpice înaintea lui Pierre de Coubertin
0
Evanghelie Zappa s-a născut în Imperiul Otoman, a trăit în Ţara Românească şi a simţit greceşte. Nu a aparţinut cu adevărat niciunei ţări – a fost, aşa cum îi plăcea să spună, un cetăţean al lumii. A sponsorizat cu generozitate cultura românească şi niciun preţ n-a fost prea mare pentru visul lui: reluarea Jocurilor Olimpice la Atena, pentru care şi-a donat jumătate din avere.
În 1844, în satul Broşteni, din judeţul Ialomiţa, îşi făcea apariţia un bărbat excentric şi solitar.
Numele lui era Evanghelie Zappa, un aromân bogat care aducea cu el aerul modernităţii europene. Aşa se face că pe pământurile Bărăganului de la jumătarea secolului XIX au început să apară maşini şi utilaje agricole din Franţa şi Austria, o fermă uriaşă, o fabrică de spirt şi o moară cu 12 pietre, unică în Ţara Românească prin mărime, dotare şi număr de angajaţi. Lucruri care-i făceau pe ţăranii români să se minuneze.
Moşier cu peste 15.000 de hectare de teren, Evanghelie Zappa a fost adoptat rapid de cercurile înalte din societatea românească a vremii – sfătuitori şi prieteni îi erau Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu, Barbu Catargiu.
Un Mecena al culturii
Pe lângă faptul că era un antreprenor cu viziune, Zappa era şi un om cu dare de mână, mai ales când venea vorba de cultură. A fost primul mare donator al Societăţii Literare Române, devenită ulterior Academia Română, a susţinut financiar elaborarea primei gramatici a limbii române, întocmirea unui dicţionar românesc şi realizarea unor traduceri româneşti ale operelor clasicilor literaturii universale. În plus, a ajutat la dotarea Armatei Române, a ctitorit biserici, a construit şcoli, spitale şi orfelinate.
Biserica pe care filantropul a ctitorit-o la Broşteni FOTO ziarullumina.ro
„Evanghelie Zappa aparţine Balcanilor, pe axa Albania - Grecia-România, iar prin cultură, mentalitate, iniţiative şi experienţă fondatoare – spiritului european. Evanghelie Zappa poate fi considerat, într-adevăr, o pildă de europenism, dacă ne gândim că, născut în Albania, el rămâne, prin fapte şi anvergură deopotrivă, istoriei şi civilizaţiei Greciei şi României, cât şi mişcării olimpice internaţionale“, spunea preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Victor Moraru, la un eveniment de comemorare a filantropului.
Giganticul Zappeion din inima Atenei
Chiar dacă locuia în Ţara Românească, sufletul lui Evanghelie Zappa rămăsese în Grecia, iar unul dintre visurile sale era să reaprindă flacăra olimpică.
„A iubit Grecia şi tot ce a ţinut de cultura greacă. El a avut numeroase legături cu învăţaţii greci din secolul al XIX-lea şi, alături de aceştia, a reuşit să-şi vadă visul împlinit. El este, pe drept cuvânt, promotorul Jocurilor Olimpice Moderne“, nota profesorul Ioan Man în revista „Naparis“.
Dorinţa lui Zappa de a reînvia competiţia olimpică a prins contur în anul 1856, când i-a propus regelui Otto al Greciei reînfiinţarea Jocurilor Olimpice la Atena. Între autorităţile greceşti şi moşierul din Ţara Românească a început o intensă corespondenţă, în urma căreia nobilul a pus pe masă o ofertă de nerefuzat: donarea unei jumătăţi din averea lui pentru organizarea competiţiilor sportive.
Iar Zappa era om de cuvânt – a donat statului grec peste 70.000 de galbeni şi 400 din acţiunile pe care le deţinea la Societatea Elenă a Vapoarelor. Doi ani mai târziu, în 1858, la Atena, regele Greciei semna un decret prin care ordona crearea Fundaţiei Olympicelor.
Zappeion-ul din inima Atenei FOTO wikipedia.org
Tot din donaţia lui Zappa s-a construit şi Zappeionul – precursor al parcurilor olimpice din prezent, alcătuit din mai multe clădiri, un stadion şi un amfiteatru cu săli de conferinţă şi de gimnastică. Istoricul Ioan Man povesteşte că ridicarea giganticului complex a durat 20 de ani, fiind inaugurat la 20 octombrie 1888.
În 1865, Evanghelie Zappa şi-a văzut visul aproape împlinit: la Atena s-au organizat primele jocuri preolimpice. La eveniment au participat peste 300 de sportivi, care s-au întrecut în mai multe probe de atletism. Au fost organizate şi concursuri de literatură şi de filosofie.
Spiritul olimpic, adus la Bucureşti
Evanghelie Zappa a adus spiritul olimpic şi la Bucureşti, astfel încât, cu 2.500 de galbeni, a înfiinţat, în 1860, Societatea Olimpică Română.
„Impulsionate de iniţiativa moşierului din Bărăgan, marile puteri ale Europei secolului al XIX-lea au încercat să-i ducă planurile mai departe. Istoricul şi pedagogul francez Pierre de Coubertin a înfiinţat în 1894, la Paris, primul Comitet Olimpic Internaţional.
Doi ani mai târziu, în 1896, s-a desfăşurat prima ediţie a Jocurilor Olimpice Moderne. Competiţia, la care au participat 241 de concurenţi din 14 ţări la 43 de probe, a avut loc în Zappeionul lui Evanghelie Zappa.
Clădirea Zappeionului se păstrează şi astăzi la Atena, lângă ea fiind ridicată o statuie în memoria lui Evanghelie Zappa“, explică istoricul Ioan Man.
„Din partea lui Zappa, lumea să aibă concursuri olimpice“
Evanghelie Zappa s-a născut în 1800, în satul Labova din provincia otomană Epirul de Nord, actualmente în Albania, şi provine dintr-o familie vestită de aromâni – familia Megiaţilor. La vârsta de 13 ani s-a înrolat în armata turcă, unde a activat până la vârsta de 20 de ani, obţinând gradul de maior.
A studiat la Paris, unde i-a întâlnit şi a legat prietenii strânse cu Ion Ghica, C.A. Rosetti, Costache Negruzzi, V.A. Urechia şi cu principele Alexandru Ioan I. De la ei a auzit Zappa poveşti încântătoare despre Ţara Românească, unde avea să emigreze în 1833 şi să-şi construiască un imperiu agricol.
Moşia din Broşteni şi-a cumpărat-o în 1844 de la Ioan Al. Filipescu, viitor caimacan şi prim-ministru. În satul din Ialomiţa, Zappa şi-a construit un conac impozant, iar în 1859 a ridicat peste drum şi o biserică, unde a şi fost înmormântat. În septembrie 1860, principele Alexandru Ioan I i-a făcut o vizită la Broşteni şi nu a plecat cu mâna goală.
Zappa a donat 6.000 de galbeni pentru înfiinţarea Societăţii Literare Române, iar pentru dotarea Armatei Române cu o baterie de tunuri a mai dat încă 50.000 de galbeni. Nu a ezitat nici să contribuie la construirea Ateneului Român cu 10.000 de galbeni.
Un zid a mai rămas din moşia imensă a filantropului FOTO Adevărul
Din conacul de la Broşteni au rămas câteva ziduri Foto Adevărul
Atât a mai rămas din moşia de la Broşteni FOTO Adevărul
Evaghelie Zappa a murit la 65 de ani, în 1865, în satul din Bărăgan, la doar câteva luni după ce participase la jocurile panelenice de la Atena.
Din uriaşa lui moştenire, România mai păstrează astăzi doar câteva ruine ale impresionantului conac, vandalizat imediat după 1989.
În curtea lăcaşului de cult pe care l-a ridicat se află un monument funerar din marmură, pe care stau scrise în limba greacă următoarele cuvinte: „Din partea lui Zappa, lumea să aibă concursuri olimpice“.
Mormântul lui Zappa şi al vărului său, care i-a fost unic moştenitor FOTO tiberiu-ialomita.blogspot.com
Vă mai recomandăm şi:
Povestea conacului poleit cu aur. Cum l-au transformat comuniştii în fermă de pui
Se încarcă comentariile...
