Elevele care reprezintă România în străinătate: „Nu putem să ridicăm ţara dacă oamenii cu potenţial pleacă“

Sunt colege de clasă încă din gimnaziu, sunt pasionate de lectură, dar şi de biologie, istorie, limbi străine şi matematică şi vor reprezenta România la Olimpiada „Lectura ca Abilitate de Viaţă“, o disciplină mai complicată decât pare.

Talentul lor de a mânui cuvântul a ieşit la iveală la sfârşitul ciclului primar, când Adelina Maria Popescu şi Iulia Vîrban, pe atunci eleve ale Şcolii Gimnaziale „Eugen Ionescu“ din Slatina,  s-au evidenţiat la un concurs de creaţie literară. Au urmat şi altele, la diverse discipline, pentru că cele două eleve de clasa a X-a calificate la faza internaţională a Olimpiadei Lectura ca Abilitate de Viaţă (OLAV) studiază, de altfel, la profilul matematică-informatică al Colegiului Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina, iar aria lor de interes nu se opreşte la limba şi literatura română sau la cărţile pe care le citesc pe nerăsuflate.

Performanţa din vacanţa de Paşti, când Iulia Vîrban a obţinut locul I la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română (OLRR), iar Adelina Popescu, locul II la Olimpiada Lectura ca Abilitate de Viaţă (OLAV), este neegalată în plan personal până la acest moment. Amândouă vor reprezenta, în septembrie, România la faza internaţională a OLAV şi vor fi în competiţie directă, deşi sunt colege de clasă şi foarte bune prietene.

„Vreau să fiu chirurg, ăsta e un vis pe care sper să-l realizez“

Adelina Popescu a cochetat, în clasele mici, mai mult cu matematica, până la concursul din clasa a IV-a care i-a deschis gustul pentru cuvântul scris. „Vinovată“, în bună parte, de pasiunea Adelinei pentru citit a fost şi bunica sa, cea care a învăţat-o să citească dar nu i-a mai putut fi alături să se bucure de reuşitele nepoatei. Aşa a ajuns, în schimb, Adelina să-şi dorească să salveze vieţi din postura de neurochirurg. „Vreau să fiu chirurg, ăsta e un vis pe care sper să-l realizez. Am văzut recent o postare în care se spunea că în inima fiecărui medic stă un caz care s-a întâmplat în familie şi cred în asta. Bunica mea a decedat din cauza unei boli care i-a afectat sistemul nervos, şi atunci, fiind mică şi având un impact foarte mare asupra mea, pentru că bunica a fost cea care m-a învăţat să citesc şi mi-a deschis tot universul ăsta al literelor, cred că m-a determinat foarte mult în alegerea carierei“ , a mărturisit Adelina.

Scopul şi-l urmează metodic, participă de doi ani şi la olimpiada de biologie, însă de fiecare dată s-a clasat pe locul II la etapa judeţeană, care nu i-a permis să meargă mai departe, acelaşi competitor direct depăşind-o de fiecare dată. Înfrângerea n-a fost tocmai uşor de suportat, dar „fac biologie pentru că-mi place, fac română pentru că-mi place, dar ţelul meu n-a fost să mă calific neapărat, ţelul meu a fost să-nvăţ şi să mă formez“, a spus Adelina.

Emoţiile etapei naţionale le-a trăit cu intensitate, tot ce I s-a întâmplat în ultimii doi ani este greu de explicat. La olimpiada de lectură participă încă din gimnaziu, însă până acum nu reuşise să treacă bariera calificării la naţională, cea care i-a deschis calea, consideră eleva, fiind actuala sa profesoară, Irina Perianu, care a încurajat-o să citească, dar şi să privească într-un alt mod lucrurile. „ Eu particip la OLAV din clasa a VI-a, şi niciodată n-am reuşit să mă clasez în primii cinci pe judeţ, în clasa a IX-a calificarea a venit ca un şoc.

Adelina Popescu se pregăteşte să devină neurochirurg FOTO: Facebook/Adelina Popescu

Dumneaei mi-a arătat cum trebuie să gândesc pentru olimpiada asta. Să merg cu adevăratul cuvânt pe care-l simt eu. Româna pentru mine a devenit o pasiune, iar doamna profesoară (n.r. –Irina Perianu) mi-a arătat cum pot să îmbin ariile acestea care pe mine mă fascinează, partea exactă a matematicii şi poate chiar şi a biologiei, cu concepte de teorie literară, şi mai apoi să le aplic în cadrul unor olimpiade cum ar fi Olimpiada de Limba Română sau cea de Lectură ca Abilitate de Viaţă. (…) Combin tot felul de genuri literare, de exemplu cele de ştiinţă, cu cele de critică literară şi literatură, de la literatură clasică la SF, şi olimpiada de lectură la care am participat anul acesta e olimpiada care chiar mi-a permis să apelez la toate aceste arii care mie-mi plac. (…) Citeam constant, îmi notam şi periodic îmi revizuiam acele idei. Mi-am structurat oarecum tot inventarul logic, astfel încât să pot să lucrez pe subiectele şi materialele oferite la olimpiada de lectură,. Nu pot să spun că m-am pregătit două săptămâni sau un termen strict, a fost un proces liniar. Citeam pentru că-mi plăcea şi rămâneam cu ce trebuia să rămân pentru OLAV “, a explicat eleva cum a atins acel rezultat de 98,5 puncte şi s-a clasat a doua pe ţară, la 50 de sutimi de primul clasat.

„Experienţă culturală nu înseamnă numai română sau numai căutare de sine, înseamnă tot ce ţine de cultură“

Iulia Vîrban, cea care s-a clasat pe primul loc la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română, la clasa a X-a, şi s-a calificat, astfel, pentru etapa internaţională a OLAV, este copilul în care profesoara Irina Perianu a crezut din primul moment. Eleva s-a remarcat la sfârşitul claselor primare, însă a urmat în gimnaziu un proces lung de căutări. Simţea că magia literelor o împlineşte, însă nu reuşea să depăşească o anumită barieră, un proces pe care Iulia, Jullie, cum o răsfaţă profesoara sa, îl descrie astfel: 

„Tot în clasa IV-a am participat şi eu la primul concurs şi am fost prima, dar şi la olimpiada din acel an. Eu am pornit cu un avânt în clasa a V-a, m-am aşteptat să am acelaşi rezultat. Şi atunci m-am confruntat cu un eşec şi m-a pus, oarecum, în cumpănă, nici n-am trecut de etapa locală. M-am gândit dacă nu cumva eu m-am înşelat în tot timpul ăsta şi dacă am un viitor în universul ăsta al literelor. În fiecare an eram în top 3, dar mă gândeam oare când o să realizez şi eu ceva măreţ. Şi mi se părea că sunt, aşa, într-un univers haotic, nu mă găsesc nici pe mine, nu-mi găsesc nici stilul, nici ceea ce vreau să fac. În clasa a VIII-a, pe lângă română, m-am calificat şi la istorie, n-am avut nicio performanţă la Naţională, dar mă gândeam – «Oare, istoria o să fie drumul meu?».
M-am hotărât până la urmă să merg la mate-info, la liceu (n.r. - eleva a terminat examenul de Evaluare Naţională cu media 10),  auzisem că ia clasa doamna Perianu, la matematică nu mi-a fost teamă, pentru că auzisem că va fi domnul Perianu şi ştiam că e nevoie pur şi simplu să te dedici, să-nveţi ce-ţi dă la clasă, să-ţi faci temele şi totul vine de la sine…“, a povestit Iulia.

Iulia Vîrban, un copil de nota 10 care vrea să profeseze în România FOTO: Facebook/Iulia Virban 

Uşor nu i-a fost, tot în lupta cu sine, nici la prima participare din liceu  la olimpiadă, chiar dacă avea exerciţiul concursurilor de acest fel .„Nu m-aşteptam să fie un salt aşa de mare. Parcă nu eram pe nicio idee, nu urmăream nimic în ceea ce scriam, eram super-haotică. În cărţile pe care ni le dădea doamna să le citim, am întâlnit un citat de Borges – «mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci» - şi în momentul ăla mi-am spus – «da, chiar aşa e!», şi am început să mă gândesc serios ce vreau să fac“, a povestit eleva despre momentul care i-a hotărât evoluţia. Atunci s-a decis, impulsionată şi de atitudinea profesoarei, că va face Literele şi se va întoarce la catedră. Este singura dintre colegii săi de la mate-info care şi-a fixat un astfel de parcurs, însă consideră un mare avantaj că urmează acest profil.

„ Ăsta e drumul meu şi n-o să mă răzgândesc, indiferent ce-ar fi.  Pe mine matematica m-a ajutat foarte mult, m-a structurat foarte bine, nu cred că e un inconvenient faptul că sunt la mate-info. Şi fizica, şi matematica mi-au oferit o altă perspectivă. Eseul (n.r.- subiect specific olimpiadei) e pe experienţă culturală, şi experienţă culturală nu înseamnă numai română sau numai căutare de sine, înseamnă tot ce ţine de cultură, cultură înseamnă şi matematică şi multe altele“, a explicat Iulia.

„Mă gândeam cum satisfac eu trei chestii“

Emotivă din fire, Iulia s-a văzut în situaţia de a-şi stăpâni reacţiile. A aşteptat cu încordare rezultatele după etapa judeţeană, iar când în sfârşit a auzit că are primul punctaj şi că merge la etapa naţională, n-a mai găsit puterea să-şi exprime bucuria. O urmăreau, deja, alte gânduri: „ Mă gândeam tot timpul – reprezint judeţul, o reprezint pe doamna, ca profesor, şi mă reprezint pe mine. Şi mă gândeam cum satisfac eu aceste trei chestii“. A plâns, în schimb, de fericire după afişarea punctajului la olimpiada naţională. Recunoaşte că a fost primul astfel de moment, deşi motive de bucurie a mai avut.

Deşi de-abia s-a încheiat concursul, Iulia este cu gândul la cel din septembrie. Are o listă întreagă de lecturi, va avea o vară plină, cum ar fi fost, de altfel, şi fără faza internaţională. Drumul şi l-a trasat şi pentru anii care vor urma. Va urma facultatea de Litere şi ulterior  le va preda elevilor, aici, în România, pentru că nu crede că are nevoie de altceva pentru a se împlini. „ Şi dacă aş fi ales Automatică sau altceva, aş fi rămas în România, pentru că eu cred că învăţământul în România e foarte bun. Mi se pare câteodată că e un moft pentru unii să meargă în afară. Eu cred că dacă vrei să înveţi, înveţi oriunde, nu-i ăsta un motiv să pleci din ţară. Şi plus că se cere potenţial. Nu putem să ridicăm ţara dacă potenţialul pleacă“, este lecţia de patriotism pe care Iulia o dă fără să stea pe gânduri.

Ce este OLAV

Olimpiada pentru care se pregătesc în continuare cele două eleve slătinene este un concurs care le pune elevilor la încercare capacitatea de a folosi lectura în procesul devenirii personale. Sunt, de altfel, şcoli în care se studiază, opţional, disciplina „Lectura şi abilităţile de viaţă“, participarea la olimpiadă nefiind, însă, condiţionată de parcurgerea acestei discipline. Competiţia se desfăşoară pe niveluri de competenţă, şi are două probe - probă scrisă şi probă orală. Proba scrisă cuprinde trei subiecte, acestea testând capacitatea de înţelegere şi de interpretare a unui text fictional, a unui text non-ficţional şi, respectiv, a unui text multimodal, în timp ce proba orală impune lecturarea în prealabil a unui text dintr-o listă dată şi, pe baza acestui text, organizarea unei dezbateri  (la liceu) pe structura afirmatori-negatori, tema dezbaterilor vizând mesajul textelor din listă.