Cum ne dăm seama că o aluniţă poate fi cancerigenă. Top 5 afecţiuni care se agravează la expunerea solară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Soarele ne aduce bronzul de invidiat, dar şi probleme pe viaţă FOTO: Adevărul
Soarele ne aduce bronzul de invidiat, dar şi probleme pe viaţă FOTO: Adevărul

Soarele, atât de iubit şi de căutat vara, poate fi, în anumite condiţii, un duşman de moarte, o serie de afecţiuni dermatologice agravându-se în cazul expunerii organismului fără fotoprotecţie. Iată un top 5 afecţiuni care se pot agrava la expunere solară.

1. Melanomul – este cea mai gravă afecţiune dermatologică, în foarte multe cazuri fatală. Diagnosticul îl pune specialistul, însă anumite semne dau alarma şi ar trebui să ne trimită la medic. „Aşa-zisele aluniţe de pe piele îşi pot modifica, la expunerea solară sau dacă le traumatizăm, culoarea, dimensiunea, aspectul. Acestea se dovedesc a fi uneori formaţiuni tumoralemaligne, melanomul fiind forma cea mai gravă“, spune medicul dermatolog Cristina Tutunaru. Arsurile solare, mai ales de intensitate foarte-foarte mare, sunt corelate cu apariţia melanomului. Are evoluţie foarte-foarte rapidă. O banală aluniţă care capătă un contur mai deschis, formă neregulată, se măreşte, pot să apară zone albăstrui, se dovedeşte adesea a fi melanom.

2. Carcinomul spinocelular – formaţiune tumorală malignă, ca şi melanomul, care dă metastaze. Are evoluţie foarte rapidă şi este în directă legătură cu expunerea îndelungată la radiaţii ultraviolete, fără protecţie, de-a lungul vieţii (această expunere îndelungată are, de altfel, legătură cu toate tumorile dermatologice maligne). Diferenţa o face specialistul, pacientul poate cel mult relata evoluţia rapidă.
3. Carcinomul bazocelular – tot o formaţiune tumorală, dar care afectează local. Din totalul tumorilor reprezintă aproximativ 70 %. Apare de obicei la vârstnici şi se localizează la nivelul feţei şi gâtului în special. „Recidivează local şi-ţi mănâncă tegumentul. Se măreşte lent, de-a lungul anilor, dar nu dă metastaze“, spune dermatologul. Excizia chirurgicală este principala indicaţie, carcinomul bazocelular putând să recidiveze, dacă nu a fost îndepărtat întreg ţesutul bolnav.

4. Nevii – sau „aluniţele“ sunt de obicei de culoare maronie şi pot să apară pe tot corpul, spre deosebire de formaţiunile tumorale care apar fie ca o veziculă, fie o papulă, sunt elevate, în zonele foto expuse preponderent – faţă, gât. Din nou dieferenţierea o face medicul. Majoritatea nevilor sunt congenitali (apar de la naştere), însă din cauza expunerii solare apar nevii dobândiţi de-a lungul vieţii. „Ca regulă generală, orice aşa-zisă aluniţă care are fire de păr nu pune probleme, este benignă, nu se tranformă în cancer“, spune medicul. Cea mai bună investigaţie pentru a se stabili clar de ce natură este formaţiunea rămâne dermatoscopia. De altfel, persoanele care au nevi este recomandat ca anual să se investigheze la dermatolog, de preferat acelaşi, astfel încât să poată fi urmărită evoluţia în dinamică.

5. Arsurile solare sau alergia solară – expunerea bruscă la razele ultraviolete, când afară temperatura este ridicată, poate determina arsuri, mâncărimi, iritaţii locale. Cu cât aceste evenimente sunt mai multe de-a lungul vieţii, cu atât creşte riscul de tumori maligne dezvoltate la nivelul pielii. Expunere înseamnă, mai spune medicul, nu doar episodul de „plajă“. „Ne expunem din momentul în care părăsim cei patru pereţi ai casei, şi până la maşină, şi în maşină, şi când ducem gunoiul, de aceea fotoprotecţia, cu atât mai mult dacă avem un ten sensibil, este deosebit de importantă“. 

Cum organismul „contorizează“ expunerile la soare acumulate de-a lungul vieţii, folosirea produselor care ne protejează de razele ultraviolete a devenit deosebit de importantă.  Ideal ar fi ca dermatologul să indice produsul potrivit, în funcţie de fotosensibilitatea fiecăruia, însă o poate face, dacă nu există probleme deosebite, şi farmacistul. Cert este că indicate sunt cremele dermato-cosmetice, procurate din farmacii, cu factor de protecţie cât mai mare.

Pentru persoanele cu tenul foarte deschis şi ochi albaştri fotoprotecţia trebuie să fie mai înaltă. Ca o regulă generală, creme cu factor de protecţie solară (SPF) se folosesc chiar şi iarna şi categoric vara, când temperaturile sunt crescute. „Şi în zilele noroase suntem la fel de expuşi“, mai spune medicul.
O cremă cu SPF 15-20 poate fi de ajuns iarna, când temperaturile sunt scăzute şi zilele însorite mult mai puţine, iar vara, persoanele cu tenul deschis şi copiii au nevoie de creme cu factor de protecţie 50. „În SUA, spre exemplu, sunt disponibile creme cu SPF 70, 80 şi chiar 100, la noi din păcate, nu ştiu din ce motiv, nu“, mai spune medicul Cristina Tutunaru.

Grija pentru protejarea pielii de agresiunea solară trebuie s-o avem încă din primele săptămâni de viaţă, copiii fiind de departe cei mai sensibili. Expunerea solară este exclusă, vara, în intervalul 12,00 – 17,00, cu atât mai mult fără fotoprotecţie. Vizita la medicul dermatolog, pe de altă parte, ar trebui să facă parte din programul anual.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite