FOTO VIDEO Cu bicicleta pe vârful Măgura. Împrejurimile de poveste ale Sibiului, descoperite pe două roţi
0
Bicicliştii experimentaţi spun că traseul până pe vârful Măgura nu e unul uşor, dar merită din plin tot efortul. Priveliştea de pe vârf opreşte parcă timpul şi te lasă fără cuvinte.
Drumul începe de la primele ore ale dimineţii, la ieşirea din Sibiu spre Cisnădie. Sunt aproximativ 10 kilometri de pedalat pe marginea drumului judeţean, cu mare grijă la ultima bucată de drum, cea de la coborârea spre Cisnădie, cu serpentine care trebuie coborâte cu atenţie.
“Din centrul Cisnădiei, unde se poate observa Biserica Fortificată, se trece de intersecţia cu drumul care duce spre Sadu, facem următoarea intersecţie la stânga pe strada Livezii – aici apare primul indicator al traseului spre Vf. Măgura. Urcarea este uşoară. Dupa 600 de metri se termină asfaltul şi urmează un drum pietruit – macadam.
Pe marginea drumului apar primele semne de grătar. Pădurea este destul de rară. Apare semnul Atenţie zonă frecventată de urşi. De aici se mai pedalează încă 1 km şi apare o zonă cu utilaje (cred că lucrează la drum) şi o casă cu o curte plină de stupi. De acolo se urcă destul de greu – pentru bicicliştii mai puţin experimentaţi recomand urcarea pe lângă bicicletă. De aici încep urmele lăsate de motocicliştii de KTM iar traseul nu mai poate fi practicat cu autoturisme”, explică Artemie Corlăteanu, un biciclist pasionat.
Drumul curge mai departe, până la o intersecţie nesemnalizată, unde biciclistul spune că e recomandat să luaţi cărarea din dreapta. Veţi putea avea surpriza să vă întâlniţi cu veveriţe, dar şi cu bufniţe de dimensiuni mari. E foarte probabil să vă întâlniţi pe drum cu turişti care fac la pas traseul. Mare atenţie la pietre, pe traseu, există riscul de a face pene de cauciuc din cauza lor.
Traseul nu este deloc uşor, însă toată oboseala dispare în momentul în care bicicleta urcă o pantă abruptă, până pe vârful Măgura. „Aproape de vârf drumul coteşte aproximativ 180 de grade, dar există indicatoare. De aici ajungi într-un luminiş şi aproximativ 200 de metri trebuie să cobori de pe bicicletă şi să urci o pantă abruptă. Dacă te uiţi în urma ta poţi vedea panorama Cisnădiei. Când ajungi în vârf uiţi de efortul făcut până aici. Vântul care bate din toate părţile îţi usucă transpiraţia. De aici te simti conectat la cea mai mare sursă de energie. Îţi vine să muşti din munte”, povesteşte zâmbind Artemie Corlăteanu.
Sus, veţi găsi un refugiu din scândură căptuşit în interior cu folie de plastic pentru a nu intra ploaia şi vântul. În interior există o groapă pentru foc şi trei paturi de lemn. La întoarcere, traseul se poate parcurge doar parţial cu bicicleta.
„Exact în vârful Măgura există un indicator şters de vreme, pe care cândva scria traseul de coborâre. Acum este invizibil. Pentru a ajunge la Prislop recomand traseul din dreapta. Coborârea poate fi facută cu bicicleta doar 200 de metri, apoi traseul te obligă să mergi pe lângă bicicletă, fiind extrem de accidentat (din cauza ploilor care au şters pământul şi au rămas doar stâncile).
Dupa aproximativ 2-3 km indicatoarele lipsesc şi dacă nu cunoşti zona te rătăceşti. Zgomotul din oraşul Cisnădie te poate ghida să ajungi în oraş, însă mai mult pe lângă bicicletă, traseul nemaifiind unul specific. Drumul este foarte abrupt şi periculos fiind nevoit să cari bicicleta dar şi să fii foarte atent la coborâre ţinandu-te de copaci. Din aceasta cauză recomand parcurgerea acestui traseu cu ajutorul unei persoane care cunoaşte traseul şi zona. Indicatoarele sunt prezente doar pe jumatatea traseului”, mai spune Artemie Corlăteanu.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Orasul Cisnadie si imprejurimile Sibiului, panorama de pe varful Magura
Vă mai recomandăm:
FOTO Păltiniş la 120 de ani. Povestea vechii staţiuni montane săseşti Hohe Rinne
În decorul splendid al Munţilor Cindrel, în 1894 o asociaţie săsească pune bazele renumitei staţiuni montane româneşti Păltiniş. La mai bine de un secol de atunci, zona a rămas un adevărat rai al iubitorilor de drumeţii montane şi al pasionaţilor sporturilor de iarnă.
Cu rucsacul în spate şi cu nelipsitul aparat de fotografiat Munţii Făgăraş vă aşteaptă cu peisaje de poveste, care încântă ochiul şi bucură sufletul. În campania „125 de locuri pentru care iubim România“, vă invităm la drum prin Făgăraş!
FOTO Vacanţă în colibe ciobăneşti. Relaxare în cel mai autentic stil românesc
La patru kilometri de Tilişca, un sat din Mărginimea Sibiului, în inima muntelui, câţiva ciobani autentici aşteaptă turişti pentru o vacanţă în colibe vechi de mai bine de 100 de ani, cu mâncare tradiţională de la stână.
Se încarcă comentariile...
