La pas prin Bucegi. Aventură liniştită pe creste şi văi, de la Sinaia la Peştera Ialomiţei
0Miros de brazi, mult verde, peisaje spectaculoase şi aerul tare al Bucegilor. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul Campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, unul dintre frumoasele trasee din Bucegi, Sinaia – Cabana Vârful cu Dor – Cabana Peştera Ialomiţei.
Sinaia nu înseamnă doar Peleş, schi iarna şi aglomeraţie vara, ci şi punctul de plecare către unele dintre cele mai frumoase destinaţii montane din Bucegi. Iar unul dintre cele mai spectaculoase, potrivit şi pentru turiştii mai puţin antrenaţi cu drumeţiile, este Sinaia – Cabana Vârful cu Dor – Cabana Peştera Ialomiţei.
Este un traseu potrivit pentru o excursie de o zi, având în vedere că durata este de aproximativ 5-6 ore, dar poate fi parcurs şi într-un weekend, dacă aveţi de gând să înnoptaţi la unele dintre cabanele de pe drum sau la cort.
Tehnic, prima jumătate a traseului montan, marcat cu bandă roşie, porneşte din capătul Străzii Furnica, urmează strada Victoriei, după care urca, la început printr-o poiana largă, apoi prin pădure, traversează un şir neîntrerupt de poieni şi ajunge, după circa 45 de minute, deasupra Hotelului Alpin „Cota 1400“, în Poiana „La Sfârşitul Lumii“.
Potrivit descrierilor montaniarzilor de la muntii-bucegi.ro, din poiană, poteca urcă de-a lungul coamei ce desparte Vârful Zgârburei, stânga, de Valea cu Brazi, dreapta, pe care se află Cabana „Cota 1500“ şi atinge curând un prag orizontal - punctul „La Lac“, de unde se desprinde varianta de iarnă a drumului.
Din punctul „La Lac“, poteca iese deasupra unui pinten stâncos - Piatra Turcului - , iar după ce urcă Valea cu Brazi, conduce pe un al doilea prag. Drumul are un urcuş uşor, pe flancul sudic al Furnicii, traversează după aproximativ 15 minute de mers pe această porţiune monotonă firul superior al Văii Zgârbura şi iese pe o platformă largă, unde întâlneşte varianta de iarnă care vine din stânga. În faţă se conturează silueta de formă triunghiulară a Vârfului cu Dor (2006 metri), vârf extrem estic al Muntelui Colţii lui Barbeş şi singurul vizibil din acest punct. Poteca, cu multe variante, urcă paralel cu firul superior al Vârfului Stânei, în stâânga, trece pe sub stâncile „La Cetate“ (dreapta), şi după ce lasă în stânga Vârful cu Dor, ajunge după un ultim urcuş pieptiş la cabana cu acelaşi nume, situată la 1885 metri.
Este un bun moment pentru un popas mai lung, în curtea cabanei. De altfel, cabana modernă are restaurant, bar, cazare pentru 30 de locuri şi toate facilităţile – electricitate, apă curentă, încălzire cu gaze şi telefon.
Drumul spre Cabana Peştera
După odihnă şi hidratare, este momentul să porniţi din nou la drum. De la cabană, urmaţi marcajul cu bandă roşie al potecii care urcă spre vest şi iese în Curmătura Vârfului cu Dor, de unde se deschide o perspectivă largă asupra Platoului Bucegilor şi Culmii Strunga. Din curmătură, drumul coboară spre vest, urmând Vâlcelul Vârfului cu Dor către Vârful Izvorul Dorului, de-a lungul variantei de iarnă, comun pe o scurtă porţiune cu poteca spre Bolboci - marcaj cruce galbenă. De la confluenţă, urcând Vârful Izvorul Dorului spre dreapta, traseul întâlneşte drumul de vară. Acesta coboară clinul sud-vestic al Furnicii, lăsând în stânga Vâlcelul Vârfului cu Dor şi apoi Vârful Izvorul Dorului, de care se apropie continuu.
Printr-un intrând adânc, poteca trece peste Valea Călugarului, ajunge curând sub linia funicularului pe care o însoţeşte spre stânga şi, după circa 45 minute de la cabană, traversează firul Văii Izvorului Dorului, unde întâlneşte varianta de iarnă, care vine din stânga, în lungul văii. Traseul continuă, urcând uşor prin pajişti întinse, pe malul drept al Izvorului Dorului, şi ajunge în Curmătura Lăptici din marginea vestică a platoului.
Din curmătură, drumul coboară pe versantul ialomiţean al Muntelui Lăptici, urmează flancul sudic al plaiului ce formează Piciorul Lăptici, traversând o serie de viroage, după care, pe coama plaiului, ajunge în circa 30-40 min pe un prag al acestuia. De aici, el coboară în lungul unei viroage largi podite cu lespezi de gresie, şi ajunge deasupra padinilor întinse de deasupra Ialomiţei, unde lasă în stânga drumul spre cabana Padina, marcat cu cruce roşie. Traseul continuă în coborâş uşor prin pajişti, traversează firul Vârfului Lăptici şi se îndreaptă spre poiana schitului Cocora. Aici întâlneşte, venind din stânga, drumul dinspre Bolboci-Padina, ocoleşte pe margine luminişul „Poienii Crucii“ şi după un ultim urcuş scurt ajunge la Cabana Peştera, aflată la 1610 metri.
Peştera Ialomiţei
Veţi ajunge la destinaţie deconectaţi total de agitaţia oraşului. Verdele din jur, peisajele spectaculoase şi liniştea din aer, tulburată doar de curgerea apelor repezi vă vor transporta într-o altă lume.
În apropiere, la 1560 de metri, este una dintre cele mai frumoase şi cunoscute peşteri din România: Peştera Ialomicioara sau peştera Ialomiţei. Peştera este încadrată la intrare de un schit de călugări care datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, ctitoria voievodului Mihnea cel Rău.
Experienţa este una incredibilă pe cei 400 de metri accesibili turiştilor până în punctul final numit „Altarul“. Împânzită de galerii, caverna este puţin electrificată, iar podelele sunt din lemn, iar în mai multe locuri din peşteră vezi râul Ialomiţa care îşi face, încă, drum prin munte. Un tur complet durează în jur de 40 de minute şi este recomandată o încălţăminte adecvată şi, eventual, o lanternă. Intrarea în peştera administrată de călugări costă 10 lei.
Mănăstirea de lângă peşteră are hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ şi nu a avut o soartă prea liniştită de-a lungul timpului, fiind devastată şi arsă de mai multe ori. Pe locul fostei biserici construită iniţial din lemn, în anul 1991 s-a construit actuala biserică alături de un complex de chilii.
Cazare ieftină în zonă
Zona se desprinde şi spre alte trasee interesante, cum ar fi Padina – lacul Bolboci, marea din inima Bucegilor - şi Cabana Peştera – Babele.
De asemenea, dacă vă hotărâţi să rămâneţi, vă puteţi caza în zonă, opţiunile fiind numeroase. Unul dintre ele este Hotelul Peştera, aflat la 1600 de metri deschis tot timpul anului, care dispune de 49 de camere şi un restaurant generos, unde tarifele pornesc de la 160 de lei, sau la doar câţiva kilometri depărtare, sau cabana Padina, aflată la 1525 de metri, care dispune vara de 130 de locuri. Tarifele sunt foarte mici, între 15 şi 40 de lei, în funcţie de numărul de paturi din camere.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm
Întoarcere în Paradis. Pietriceaua, acasă la „aristocraţii munţilor“
FOTO Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi
Aventură pe bicicletă prin codrii lui Eminescu de la Ipoteşti
Se încarcă comentariile...
