România lucrului prost făcut. Cum a ajuns o hidrocentrală de 163 de milioane de euro imposibil de folosit fiindcă ar demola două poduri de cale ferată

România lucrului prost făcut. Cum a ajuns o hidrocentrală de 163 de milioane de euro imposibil de folosit fiindcă ar demola două poduri de cale ferată

Inaugurată festiv în 2013, pusă în funcţiune în 2014 la un sfert din capacitate şi oprită de tot câteva luni mai târziu, centrala hidroelectrică de la Racoviţa a costat 162,7 mil. de euro FOTO Traian Deleanu

Inaugurată festiv în decembrie 2013 după 24 de ani de lucrări, hidrocentrala de pe râul Olt din dreptul localităţii Racoviţa (judeţul Sibiu) este rezultatul unor investiţii de 162,7 milioane de euro. Nu a putut fi pusă în funcţiune nici până în ziua de azi din cauza a două poduri CFR aflate trei kilometri în aval, poduri care ar fi măturate de ape dacă hidrocentrala ar fi pornită.

Ştiri pe aceeaşi temă

În prezenţa oficialităţilor locale şi a ministrului Energiei din acea vreme, premierul Victor Viorel Ponta tăia panglica de inaugurare a hidrocentralei de la Racoviţa în decembrie 2013. Textul oficial livrat de biroul de presă al Executivului din acea vreme preciza că, după tăierea panglicii, premierul a intrat în camera de comandă pentru a pune în funcţiune agregatele şi a urmări cum hidrocentrala atinge parametrii instalaţi.

Noua investiţie a statului român are o putere instalată de 31,5 MW, produsă de două agregate de putere egală. În realitate, conform datelor Hidroelectrica, beneficiarul investiţiei, hidrocentrala a fost pornită abia un an mai târziu, mai precis pe 6 decembrie 2014. Şi nu în totalitate, ci numai pe sfert: a fost pornit un singur agregat, la jumătate din puterea instalată (7MW). Însă hidrocentrala avea să fie oprită total în primăvara lui 2015, din cauza unei „defecţiuni de furnitură“, remediere executată de UCM Reşiţa, societatea care a construit şi oferit garanţie pentru echipamente.
 
Două poduri şubrede opresc hidrocentrala
 
Comunicatul oficial transmis după inaugurarea din 2013 mai amintea, în treacăt, o problemă care condiţiona funcţionarea centralei hidroelectrice (CHE) Racoviţa, problemă legată de existenţa a două poduri de cale ferată situate în aval. „A fost rezolvată ca urmare a deciziei Ministerului Transporturilor, care şi-a asumat finanţarea construirii unui nou pod de cale ferată", mai arăta comunicatul emis de autorităţi. În realitate, însă, problema nu era şi nu este rezolvată.

Cele două poduri sunt situate la câteva zeci de metri unul de celălalt şi servesc rutei Sibiu – Braşov, respectiv rutei Sibiu – Râmnicu Vâlcea. Ambele sunt situate pe aşa-numitul „canal de fugă“ al centralei, care pentru a funcţiona la capacitatea proiectată trebuie să aibă o adâncime de 12 metri. În acest moment, canalul de fugă are doar opt metri adâncime şi nu mai poate fi adâncit, deoarece excavarea a încă patru metri ar pune în pericol stabilitatea celor două poduri. Date în funcţiune în 1897, respectiv 1917, ambele poduri au perioada de exploatare depăşită, susţin reprezentanţii Hidroeletrica.
 
28 de ani de discuţii. Şi atât
 
Construirea CHE Racoviţa a fost prevăzută în Decretul Consiliului de stat nr. 24/1989, dat de fostul regim comunist pentru ”amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Cornetu – Avrig“. „Conform actului de aprobare, lucrările de infrastructură conexe lucrărilor energetice cădeau în sarcina ministerelor de resort, în speţă pentru lucrări la drumuri, poduri sau căi ferate, sarcina revenea Ministerului Transporturilor“, arată reprezentanţii Hidroelectrica. Cum Decretul 24 nu a fost niciodată abrogat, înlocuirea celor două poduri a rămas în sarcina CFR. „Discuţiile cu CFR au început în anii '90, apoi au fost o perioadă blocate, ele fiind redeschise în anul 2006“, mai amintesc reprezentanţii Hidroelectrica SA.
 
După 2006, Ministerului Transporturilor i-a fost transmisă documentaţia în vederea demolării celor două poduri şi cea aferentă construirii unuia nou, cu două fire. Dar documentaţiile au fost respinse de Ministerul Transporturilor, care a mai emis şi aviz negativ pentru CHE Racoviţa. „Avizul include o clauză de interdicţie totală de exploatare a centralei şi de desfăşurare de lucrări în albia râului Olt până la marginea de 1000 de metri amonte de acestea (poduri – n.r.). Motivul principal al respingerii documentaţiei a fost faptul ca Hidroelectrica S.A. nu si-a asumat finanţarea  construcţiei noului pod“, se mai arată în răspunsul proprietarului CHE Racoviţa.
 
Nu aveau bani. Acum au ceva perspective. Pentru un pod
 
CFR – ca instituţie subordonată Ministerului Transporturilor – nu a înlocuit cele două poduri până acum din lipsa banilor. Potrivit documentaţiei realizată în 2006 de Hidroelectrica, valoarea lucrărilor necesare era aproximată la 6,8 milioane de euro. ”În lipsa unei finanţări speciale de la bugetul statului pentru execuţia lucrărilor la cele două poduri sau pentru un pod nou cu cale dublă, sursele financiare proprii ale CNCF CFR SA nu permit angajarea într-un proiect de o asemenea anvergură”, arată cei de la CFR. În aceste condiţii, cei de la CFR au apelat la Ministerul Transporturilor.

În 2013, Direcţia de investiţii a Ministerului arăta că nu are bani pentru construcţia de noi poduri. La cea mai recentă actualizare a masterplanului în transporturi, însă, au venit promisiuni. „Podul de la km 369+509 (cel înspre Râmnicu Vâlcea – n.r.) a fost inclus în Programul Operaţional Infrastructură Mare şi în Master Planul General de Transport, în cadrul proiectului de investiţii  «Lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – etapa II»”, răspund reprezentanţii CFR, fără a-şi asuma vreun termen de începere a lucrărilor. Celălalt pod, înspre Braşov, nu a mai fost inclus în masterplan.
 
Plus „nişte exproprieri“
 
După defecţiunile din 2015, întreg barajul de acumulare al CHE Racoviţa a fost golit, situaţie în care este şi astăzi. Clădirea este pustie, totul fiind închis după gardurile de sârmă. „În prezent, CHE Racoviţa funcţionează în perioada de probe tehnologice reglementată prin prevederile Ordinului ANRE NR.59/2015“, susţin reprezentanţii Ministerului Energiei, în subordinea căruia funcţionează Hidroelectrica.
 
În realitate, cei de la Hidroelectrica mai arată că şi cu podurile din aval reconstruite, şi cu probele încheiate, proiectul CHE Racoviţa tot nu ar fi încheiat. Şi asta deoarece exproprierile pentru lacul de acumulare nu s-au încheiat. Din cele 576 de ha necesare hidrocentralei, ar mai fi necesar de obţinut încă aproape 54 de ha, pentru care documentaţiile au fost întocmite şi care mai aşteaptă o hotărâre de Guvern. „Documentaţiile finalizate, menţionate mai sus, au fost înaintate la ministerul de resort pentru obţinere HG de expropriere în perioada 2012 – 2015. Din motive independente de voinţa Hidroelectrica, aceste acte nu au fost emise până în prezent“, se mai arată în răspunsul Hidroelectrica.
 
Nu ştiau sau nu răspund
 
Condus de Alexandru Răzvan Cuc, Ministerul Transporturilor nu a răspuns la solicitarea „Adevărul“, transmisă la începutul lunii aprilie, pe tema demersurilor efectuate pentru deblocarea situaţiei de la Racoviţa. Înaintea lui Cuc, ministerul a fost condus vreme de şase luni de tehnocratul Sorin Buşe. „Aceste proiecte nu mi-au fost aduse în atenţie în nicio formă în cele şase luni de mandat“, afirmă Buşe. Cel care l-a precedat la conducerea Ministerului, Dan Costescu, a refuzat să discute pe această temă.

Proiectată în 1989, centrala hidroelectrică de la Racovița a fost finalizată abia în 2013 FOTO Traian Deleanu

Imagini din aceeasi galerie
  • Proiectată în 1989, centrala hidroelectrică de la Racovița a fost finalizată abia în 2013 FOTO Traian Deleanu
  • La inaugurarea festivă din decembrie 2013, premierul din acea vreme, Victor Viorel Ponta, a fost invitat în camera de comandă pentru a porni agregatele FOTO Guvernul României
  • În realitate, avea să mai treacă un an de la tăierea panglicii și până când unul din cele două agregate a fost pus în funcțiune la jumătate din capacitate. După care agregatul s-a defectat FOTO Guvernul României
  • CHE Racovița nu poate funcționa la capacitatea proiectată din cauza a două poduri CFR aflate la trei km în aval FOTO Traian Deleanu
  • Canalul de fugă al CHE Racovița mai trebuie adâncit cu patru metri, operațiune care ar pune în pericol stabilitatea celor două poduri CFR FOTO Traian Deleanu
  • Oficial, cei de la Hidroelectrica anunță că CHE Racovița este în ”probe tehnologice” FOTO Traian Deleanu
  • Investițiile realizate până acum pentru obiectivul CHE Racovița sunt de 162,7 milioane de euro, potrivit autorităților FOTO Traian Deleanu
  • Lacul de acumulare al CHE Racovița a fost, în cele din urmă, golit FOTO Traian Deleanu
  • Și tot pentru lacul de acumulare, Guvernul României este așteptat de cinci ani să mai emită o hotărâre pentru exproprierea a încă aproximativ 50 de ha FOTO Traian Deleanu
Distribuie imaginea
citeste totul despre: